English2 – Page 69 – Group News

Așadar, certificatul de căsătorie rezistă tot mai mult decât conviețuirea? – Băieții s-au amuzat pe seama Nadiei.

Nu voi merge la aniversarea a treizeci de ani a facultăţii, căci mă așteaptă o depresie. Să vină cei

„Nu poate locui aici, nu suntem noi” – aud cum fiica soțului meu explică cu voce tare fratelui că trebuie să fiu evacuată din casa în care am locuit ultimii 15 ani. – „Stai, Marina. Nu e atât de simplu. Unde va merge mătușa Tamara acum?” spune Iurii, fiul soțului meu, pe care l-am considerat mereu mai omenește și mai cinstit decât sora lui; în 15 ani de căsnicie am învățat să văd lucruri. Recent a murit soțul meu. Copiii lui din prima căsătorie au sosit și s-au apucat de împărțirea moștenirii – o casă, o livadă, un garaj, o mașină. Nu pretindeam nimic, dar, sincer, nu m-am așteptat să fiu dată afară din casă așa de repede.

Nu poţi să rămâi aici, nu ești nimic pentru noi, aud cum fiica soţului meu, Mara, îşi ridică vocea pentru

Cine e acolo? grăiește Maria Dobre, în timp ce Ion, nepotul ei, se ridică pe treapta verandă și o privește

Gala și prietena ei se plimbau prin parc când, din senin, au zărit un bărbat și o femeie îmbrățișați; el îi șoptea ceva la ureche, ea zâmbea fericită. Gala privea cu ochii mari, neputând să-și ia privirea de pe ei. – „Gala, ce faci?”, a exclamat prietena. – „Nimic, hai să plecăm”, a răspuns brusc Gala. Fetele s-au despărțit, iar Gala, mergând spre casă, nu-și putea crede ce văzuse: „Tată, cum a fost posibil? Cum ai putut să faci așa cu mama?”

Sorina și prietena ei, Lia, se plimbă prin Parcul Central când, dintr-o dată, zăresc un bărbat și o femeie.

Gala și prietena ei se plimbau prin parc când, dintr-o dată, au zărit un bărbat și o femeie ce se îmbrățișau, el șoptindu-i ceva la ureche, iar ea zâmbea fericită; Gala îi privea cu ochii larg deschiși și nu-și putea lua privirea de la ei – „Gala, ce faci? Gala!” a exclamat surprinsă prietena; „Nimic, hai să plecăm” a spus brusc Gala, fetele s-au luat la revedere, iar Gala, întorcându-se spre casă, nu putea să creadă ce se întâmplase: „Tată, cum așa? Cum ai putut să faci așa cu mama?”

Anca și prietena ei, Lia, se plimbau prin Parcul Cișmigiu din București când, dintr-un colț al aleii

— Mihai, aşteptăm cinci ani. Cinci. Doctorii spun că nu vom avea copii. Dar iată…

20 iulie 1993 jurnalul meu Mihăiţă, aşteptăm de cinci ani. Cinci. Medicii ne spuneau că nu vom avea niciodată un copil.

Vira prăjea chiftele când pe bucătărie a intrat bărbatul. – Vira, trebuie să vorbim, – a declarat hotărât Igor. – Vorbește, – a aruncat femeia. – Poate te așezi, să te ascult în liniște? – vocea lui Igor a sunat nerăbdătoare. – Eu niciodată, trebuie să mă uit la chiftele, – a răspuns soția. – Ce vrei să-mi spui? – Eu… – Igor s‑a împiedicat, abia găsind cuvintele. – Am întâlnit o altă femeie… Mă despart de tine! – Te felicit. Și sunt foarte fericită pentru tine! – a spus liniștit Vira. – În sensul felicitări? În sensul că ești fericit pentru mine? – bărbatul a privit surprins soția. Dar Igor nici nu își imagina ce gândea Vira în acel moment.

Eu, Ion, îmi amintesc cum totul a început în acea seară când m-am întors de la muncă, încercând să ascund

– Cum e să fie slăbit? În ce stare e? – exclamă soacra. – În somn. Dar nu e nimic, temperatura e mică, totul e normal, iarna a început. – Dar nu e doar iarna! E din cauza meseriei tale, aduci de la casa de marcat tot felul de lucruri acasă! Câte ori îţi spun – schimbă-ţi slujba!

Cum e așasărăcit? În ce stare e? se miră socră. Dormind. Dar nu e ceva grav, temperatura e ușor ridicată, e iarnă.

Victor Grigorescu îl supraveghea pe Oltean fără ca acesta să observe; cu ani de experiență în funcții adecvate, este un profesionist! Până acum nu au existat incidente – Oltean nu aduce pe nimeni acasă și nu face nimic suspect. Dar nu poți să-l păcălești; Victor știe că trebuie să aștepte și Oltean va da greș – intuiția nu îl va trăda.

Victor Grigorescu îl urmă pe Ion cu o atenție de care acesta nici nu băga seamăn. Ce să vezi, Victor

Trezeindu-se în mijlocul nopții, Larisa a simțit un gol lângă ea. Confuză, și-a întins mâna, sperând să simtă căldura familiară a soțului ei, Ștefan.

Într-o noapte de iarnă, când gerul se strecurase prin crăpăturile ferestrelor casei de la Brăila, Sânziana