12 octombrie 2022 Jurnalul meu Am înțeles imediat ce am tras de o bucată de ştergar ce ieşea din desiș.
Andrei, vreau să știi că nu vreau să-ți fac niciun rău, dragul meu. Andrei stătea pe marginea ferestrei
Ce spui? Suntem căsătoriţi de zece ani! Ce amantă? Tu și eu ne ajungem! Anca nu reuşea să-şi păstreze calmul.
Nu poate rămâne aici, nu e locul ei, aud cum fiica soțului meu îi explică cu voce tare fratelui său că
Fără soartă, nici fericirea nu ar prinde gust Da cum de te-o putut lua mintea-n așa hal, neroado ce ești!
Anca, du-te în bucătărie! am auzit de la soțul ei și n-am putut să stau liniștită. Ilinca stătea cu ochii
Nu ești din sânul familiei, spuse soacra, aruncând carnea înapoi în oală. Ana rămase blocată lângă plită
Nu te întrista, Ștefan! Nu fi supărat! Cel puțin ai întâmpinat Anul Nou cu stil! Era orașul natal.
13 octombrie 2023 Astăzi, încă nu-mi vine să cred ce s-a întâmplat în ultimele zile. Scriu aceste rânduri
Viaţa îşi ţesea firul firesc: să crească un fiu, să ridice o casă, să rămână alături de soţul iubit.