Jurnal, 12 mai 2024 Azi-noapte, la nici patru ceasuri după miezul nopții, m-a trezit sunetul apăsat al soneriei.

Şi astăzi, uneori mă trezesc în mijlocul nopţii şi mă întreb: când a avut tata timp să ne ia tot ce aveam?

Fiul meu și-a adus acasă logodnica. Când i-am văzut chipul și i-am auzit numele, am simțit că mi se taie

Bunica îi ținea partea doar unui nepot Și mie, bunico? întreba ea încet, privind la cineva care nu o vedea.

Mă urcam pe scară ca să tai crengile uscate din mărul bătrân din grădină, când, dintr-odată, câinele

Pitică A numit-o Pitică încă de la început, când s-a așezat, cu toată nonșalanța, pe scaunul vecin, la

Jurnal personal. Stau la fereastra, în vila din inima Chișinăului, și privesc cum luminile orașului se

Pe toți îi strâng la mine Doina Frunză a pus tableta deoparte și a luat telefonul: Bunico, ce faci?

Iarna anului 1943 era atât de geroasă, că până și bradul secular din jurul micuțului spital militar de

Ți-am spus, printre perdele de fum, să te oprești la al treilea copilaș. Ți-am strecurat chiar niște