Ieri am trecut pe la vecinul meu, Viorel, să-i cer bormașina. Mi-a deschis în niște pantaloni de trening de-acasă, cu un tricou pe el:
Hai intră, tocmai am luat cina.
Am pășit înăuntru. Apartamentul lună, iar dinspre bucătărie venea un miros de pui prăjit. Pe masă, un laptop și un pahar cu vin roșu.
Viorel are cincizeci și unu de ani. E divorțat de doisprezece ani. Trăiește singur. Inginer de meserie, câștigă vreo 7.000 de lei pe lună.
Îl știu de cinci ani, de când m-am mutat în blocul ăsta. Niciodată nu l-am văzut cu vreo femeie. Nici măcar n-a pomenit de vreo vizită.
Mi-a dat bormașina, mi-a turnat un pahar de whisky:
Ia loc, dacă tot ai venit. Demult n-am mai stat la un pahar.
Ne-am pus la bucătărie. Am ciocnit.
L-am întrebat:
Viorele, dar de ce ești tot singur? Nu cauți pe nimeni?
A râs un pic:
Nu caut intenționat. Știi, Radu, am trăit doisprezece ani singur. Și, sincer, mi-e mai bine așa.
De ce?
A mai turnat ceva în pahar, s-a așezat comod pe scaun:
Uite, am șase motive clare. Le-am simțit pe pielea mea.
Motivul unu ruina la divorț
Viorel începe:
Am divorțat acum doisprezece ani. Am fost căsătorit optsprezece ani cu Mariana. Avem o fată, acum are douăzeci și opt, trăiește separat.
Mai ia o gură de whisky:
Am divorțat din cauza infidelității ei. Am prins-o cu un coleg. Am băgat divorț.
Și, cum a fost?
Judecata a împărțit apartamentul fifty-fifty. Deși eu am plătit ipoteca cel mai mult. L-am vândut și am împărțit banii. Cu partea mea am luat garsoniera asta.
Se uită la mine:
Radu, am pierdut jumătate din ce am agonisit, pe motiv că nevasta și-a găsit distracții. Și legal, e absolut ok. Realizezi? Eu munceam, plăteam apartamentul, ea se distra și tot ia jumătate.
Eh, asta-i cu divorțul…
Exact, și spune-mi, ce rost mai are să risc iar? Zic, găsesc o femeie, ne mutăm laolaltă, trei ani ne iubim, ne și căsătorim, luăm o mașină sau ceva apartament. Dacă îi vine să plece, iar pierd jumate. Pentru ce?
Am tăcut. El a continuat.
Motivul doi femeile nu sprijină visele bărbaților
Știi, Radu, am un vis. Vreau să-mi iau o motocicletă veche, s-o refac, să mă plimb cu ea la sfârșit de săptămână.
Super vis!
Nu? De un an strang bani. Încă puțin și iau un Mobra din anii ’70. Îl repar eu.
A mai turnat puțină apă peste whisky:
Pe vremea când eram însurat, tot aveam vise. Am vrut să învăț chitara. Am luat una, m-am înscris la cursuri. Mariana, la mișto: Ia uite și la vârsta ta vrei să te faci Mircea Baniciu? Am renunțat. Am vrut să merg cu caiacul pe Nistru. Ea: Ești nebun? Avem rată la bancă și tu umbli la baltă? Nu m-am dus.
Privea pe geam, melancolic:
Femeile cred că visele noastre sunt niște prostii. Acum, stau singur, fac ce mă taie capul. Când iau motocicleta, n-are cine să-mi zică că-s nebun.
Motivul trei fete cu pretenții de mărire
Viorel continuă, deja vizibil relaxat:
Acum vreo trei ani, am încercat și eu dating online. Mi-am făcut profil cinstit: vârstă, job, salariu, hobby-uri.
Și?
Am vorbit cu câteva. Una, Florina, patruzeci și șase de ani, administratoare la coafor. Câștigă vreo 2.000 de lei. Zice: Sunteți interesant, dar caut pe cineva ce face peste 10.000 de lei pe lună.
A râs cu poftă:
I-am zis: Tu cât faci? S-a făcut foc și pară, m-a blocat.
Pe bune?
Pe bune serios. Majoritatea femeilor de azi se cred niște prințese. Cheltuie cât câștigă, stau cu chirie, dar vor un bărbat cu apartament, mașină și leafă mare. Ele, la schimb, oferă vibrație feminină.
Și-a terminat whisky-ul:
Eu câștig 7.000 de lei, am casă, am mașină. Pentru multe, sunt slăbătic, nu milionar. De ce să mă chinui cu cineva care nu mă vede?
Motivul patru gospodăria nu e cum era pe vremuri
L-am întrebat, testând terenul:
Dar cu gospodăria? Nu-ți lipsește mirosul de prăjitură, sau să-ți facă cineva ciorbă?
A râs:
Radu, uită-te-n jur. Curat, nu? Eu fac ordine o dată pe săptămână, o oră. Gătesc? Găteam azi pui cu legume. A durat jumate de oră. Spăl? Pune mașina, scot hainele, am terminat.
S-a ridicat, a arătat spre bucătărie:
Eu nu-s dependent de o femeie pentru casă. Plus, să știi că jumătate dintre femei de azi nici nu știu găti. Comandă pizza sau mănâncă în oraș.
Mai sunt și gospodine…
Sunt, dar rar. Și dacă tot vrea să fie gospodină, apoi să nu vină și cu pretenția să-i plătesc tot. Mai bine gătesc eu.
Motivul cinci frica de manipulari şi minciuni
Viorel a mai turnat un pic de whisky:
Radu, după divorț, am ieșit cu două femei. Scurt, că era de ajuns.
Ce s-a întâmplat?
Prima, Lilia, zicea că-i divorțată. O lună am stat cu ea. Am aflat apoi că tot măritată era, dar voia să găsească pe altul cu ceva bani, că soțul nu prea aducea acasă.
A mai înghițit puțin:
A doua, Gabriela, zicea că n-are copii. Două luni, apoi am dat de poze cu doi copii. Nu i-a zis, ca să nu mă sperii, chipurile.
Grav…
Eh, eu m-am săturat de minciuni. Lor li se pare firesc să ascundă una, alta, doar să agate un bărbat. Apoi se miră că noi nu mai avem încredere.
Motivul șase pedeapsa pentru inițiativă
Viorel s-a rezemat de spătar:
Ultima dată am încercat să cunosc o femeie anul trecut. În librărie. O doamnă, cam la vreo patruzeci și cinci, răsfoia ceva Eminescu.
Și?
Mă apropii: Bună ziua. Vă place poezia, pot să vă recomand ceva? Se uită la mine ca la un hărțuitor: Mulțumesc, mă descurc! și a plecat val-vârtej.
Râde amar:
Radu, orice inițiativă a bărbatului e luată drept hărțuire, azi. Dai mesaj pe net ești disperat, o inviți la cafea ești papagal.
Nu-s toate așa…
Nu toate, dar destule. Eu m-am săturat de refuzuri și priviri reci. Gata cu inițiativa. Dacă mă vrea cineva, să dea și ea un semn. Nu stau să mă milogesc.
De ce m-am pus pe gânduri și ce am concluzionat
Viorel a dat ultimele înghițituri. Mă privește:
Radu, nu zic că toate femeile-s rele. Mai sunt și oamenii buni. Dar să-i găsești e ca și cum ai căuta acul în carul cu fân. Și greșeala te costă mult: bani, nervi, timp.
S-a ridicat:
Eu am cincizeci și unu de ani. Job bun. Casă proprie. Mașină. Hobby-uri. Prieteni. Sunt fericit așa, de ce să risc tot pe o relație care se poate termina dezastruos?
Am plecat gânditor acasă. M-am pus în pat și m-am tot frământat.
Eu am patruzeci și nouă de ani. Sunt căsătorit de douăzeci și trei de ani. Cu soția mă înțeleg, slavă Domnului. Dar dacă aș fi singur… oare i-aș da dreptate lui Viorel?
Probabil că da.
Are dreptate omul care trăiește singur de 12 ani și nu caută femeie de teamă să nu piardă ce-a construit, sau doar îl sperie relațiile?
E divorțul atât de periculos pentru bărbat, chiar și când femeia a greșit, sau e exagerat?
E justificat ca un bărbat la 50+ să refuze relații, doar pentru că e prea mare riscul, sau e frică și egoism?
Chiar nu sprijină femeile visele bărbaților, sau poate bărbații aleg greșit?
