Ieri am trecut pe la vecinul meu, Octavian, să-i cer o bormașină. Mi-a deschis ușa în pantaloni de casă și un tricou larg.
Intră, tocmai am terminat de cină.
Am intrat. Totul era lună în garsoniera lui, din bucătărie mirosea a pui la cuptor, pe masă un laptop, lângă el un pahar de vin roșu de Purcari.
Octavian are cincizeci și unu de ani. De doisprezece ani divorțat. Locuiește singur. Inginer într-o firmă tehnică, câștigă aproape șapte mii de lei.
Îl cunosc de cinci ani, de când m-am mutat în acest bloc. Nu l-am văzut niciodată cu o femeie. Niciodată nu a avut vreo musafiră.
Mi-a dat bormașina, mi-a turnat și un coniac:
Ia loc dacă ai venit. Nu ne-am văzut de mult.
Ne-am așezat la masă. Am băut.
L-am întrebat:
Octavian, de ce trăiești singur? Nu cauți pe nimeni?
A zâmbit amar:
Nu caut intenționat. Știi, Dănuț, am stat doisprezece ani de unul singur. Și am înțeles: e mai bine așa pentru mine.
De ce?
A mai turnat. S-a rezemat pe spătarul scaunului:
Am șase motive clare, la care am ajuns pe pielea mea.
PRIMA MOTIVAȚIE riscul de a pierde totul la divorț
Octavian a început:
M-am despărțit acum doisprezece ani. Am fost cu Stela, am fost căsătoriți optsprezece ani. Avem o fată, Adina, acum are douăzeci și opt de ani și locuiește separat.
A sorbit din coniac:
Ne-am despărțit din cauza infidelității ei. Am prins-o cu un coleg. Am pus actele de divorț.
Și?
Judecătorul a împărțit apartamentul la jumătate. Chiar dacă eu plătisem aproape toată ipoteca. Am vândut, am împărțit banii și cu ce-am rămas mi-am luat garsoniera asta.
M-a privit în ochi:
Dănuț, am pierdut jumătate din tot ce-am strâns prin munca mea, iar totul din cauza trădării ei. Și e legal, normal. Poți înțelege? Am muncit, am plătit, ea m-a mințit și tot a încasat jumătate.
Ei, asta e soarta divorțului
Da, dar spune-mi: la ce bun să risc din nou? Să mă cuplez, să trăiesc cu cineva trei ani, să ne luăm ceva împreună, și dacă pleacă, pierd iar? Pentru ce tot riscul?
Am tăcut. A continuat.
A DOUA MOTIVAȚIE femeile nu susțin visele bărbaților
Știi, Dănuț, am o dorință pe care n-am putut-o urma odinioară. Vreau să cumpăr o motoretă veche. Să o repar, să mă plimb cu ea în weekend.
Fain vis.
Da. Strâng bani de aproape un an. Mai am puțin și iau un Mobra din anii ʼ70. Îl restaurz singur.
A dat pe gât un pahar cu apă de izvor după coniac:
Pe vremea când eram însurat, tot aveam vise. Voiai să învăț chitara. Cumpărasem una, m-am înscris la cursuri. Stela: Ce-ți trebuie la patruzeci de ani să cânți? Nu ești Ștefan Bănică! Am lăsat-o baltă. Voiai să merg în Făgăraș cu caiacul. Ea: Ți-ai ieșit din minți? Avem rate la bancă și tu vrei să copilărești. Am rămas acasă.
A privit pe geam:
Femeile nu apreciază visurile bărbaților, le cred prostii. Acum, singur fiind, fac ce doresc. O să-mi iau motoreta, n-are cine să-mi spună că-s nebun.
A TREIA MOTIVAȚIE așteptările nerealiste ale femeilor
Octavian a oftat:
Acum trei ani, de curiozitate, am intrat pe un site de matrimoniale. Mi-am pus tot adevărul: vârstă, profesie, venit, hobby-uri.
Și?
M-am mai conversat cu câteva. Una, Felicia, patruzeci și șase de ani, recepționeră la un salon de înfrumusețare. Câștigă două mii o sută. Îmi scrie: Ești interesant. Dar eu vreau un bărbat care să câștige cel puțin zece mii pe lună.
A râs:
I-am răspuns: Tu cât câștigi? S-a supărat, m-a blocat.
Serios?
Da. Acum, femeile se cred toate prințese au două, trei mii salariu, stau cu chirie dar vor bărbat cu casă, mașină și venit triplu. Și ce oferă? Energie feminină
A terminat paharul:
Eu câștig mult pentru genul meu, am apartament, am mașină. Pentru multe, sunt un ratat. Că nu sunt milionar. La ce să stau de vorbă cu ele dacă mă desconsideră?
A PATRA MOTIVAȚIE nu știu să țină o casă
L-am întrebat:
Dar nu îți lipsește o femeie la casa omului, la gătit, ordine?
Octavian a râs:
Dănuț, uită-te în jur. Curat? Curat. Odihnesc, gătesc azi am făcut pui la tavă cu legume. Îmi trebuie o jumătate de oră și gata. Spăl? Spal. Mașina face treaba, doar selectez rufele.
S-a ridicat, mi-a arătat bucătăria:
N-am nevoie de femeie pentru casă. De fapt, știi câte femei nu știu azi să facă mâncare? Jumătate. Comandă pizza, mănâncă semipreparate.
Dar sunt și gospodine
Sunt, da, foarte rare. Dar de ce să primesc o gospodină care vrea, în schimb, să-i întrețin toată viața? Mai bine gătesc eu.
A CINCEA MOTIVAȚIE frica de minciuni și manipulare
Octavian a turnat iar coniac, mie și lui.
După divorț, am mai avut două relații, scurte. Amândouă m-au mințit.
Cum?
Prima, Veronica, zicea că-i divorțată. O lună ne-am văzut. Apoi am aflat întâmplător că era măritată, doar că soțul avea leafă mică.
A mai băut o gură:
A doua, Liliana, a zis că n-are copii. Două luni am ieșit împreună. Pe urmă am descoperit că avea doi. Nu spunea, să nu fug.
Dur
Exact. M-am săturat de minciuni. Ele cred că-i ok să ascundă ca să agațe un bărbat, apoi se miră de ce n-avem încredere.
A ȘASEA MOTIVAȚIE pedeapsă pentru inițiativă
Octavian s-a sprijinit de spătar:
Ultima dată am încercat anul trecut. În librărie. Era o femeie, cam de patruzeci și cinci de ani, răsfoia o carte.
Și?
M-am apropiat: Bună ziua. Vă place literatura clasică? Vă pot recomanda ceva. S-a uitat la mine de parcă eram nebun. Mi-a zis sec: Mulțumesc, mă descurc. Și a plecat.
A zâmbit amar:
Am observat: orice inițiativă a unui bărbat e văzută ca hărțuire. Dacă o abordezi ești ciudat. Scrii pe Facebook stalker. Invizi la cafea profitor.
Nu toate gândesc așa
Nu, dar cam multe. M-am săturat să fiu respins și privit urât. Nu mai iau inițiativa deloc. Dacă vrea o femeie ceva, să arate ea. Eu nu mă umilesc.
DE CE M-AM GÂNDIT ȘI CE AM ÎNȚELES
Octavian și-a golit paharul și s-a uitat fix la mine:
Dănuț, nu zic că toate femeile sunt așa. Există și bune. Dar să le găsești e ca și cum ai căuta acul în carul cu fân. Și prețul greșelii e prea mare: bani, nervi, ani din viață.
S-a ridicat:
Am cincizeci și unu de ani. Am serviciu bun, apartament, mașină, hobby-uri, prieteni. Sunt împăcat cu viața mea, singur. Pentru ce să risc fericirea asta cu relații posibile care, de obicei, duc la divorț și pierderi?
M-am dus acasă. N-am adormit imediat. M-am tot gândit la vorbele lui.
Am patruzeci și nouă de ani. Sunt căsătorit de douăzeci și trei. Noi, cu soția, suntem bine. Dar dacă aș fi singur aș face ca Octavian?
Probabil, da.
Oare e corect că trăiește singur, de frica pierderilor, sau e doar un laș care evită să iubească?
Chiar te distruge divorțul, chiar și când vinovată e femeia?
Are dreptate să se ferească de relații din cauza riscului, sau e doar egoism și frică de viață?
Chiar nu susțin femeile visele bărbaților, ori alegem noi, bărbații, femeile greșite?
