– Varia, în final nu s‑a întâmplat nimic grav! Dar se întâmplă la bărbaţi – se aprind, nu reuşesc să se oprească la timp. – Fii mai înţeleaptă. O să renunţi la soţul tău unei alte fete? Ea va crede că te‑a învins! Luptă pentru familie! – îndemna soacraÎn timp ce focul se stinsese, toți copiii au răsuflat ușura, știind că iubirea și unitatea lor aveau să rămână neclintite.

În cele din urmă nu sa întâmplat nimic grav! Uneori bărbaţii se lasă purtaţi de val, nu reuşesc să se oprească la timp, spuse socră, cu vocea ei de Nina Victoriana.
Fii mai înţeleaptă. O să-ţi cedezi bărbatul unei alte fete? Ea ar crede că te-a învins! Luptă pentru familie!, îndemnăo.

Întro sâmbătă dimineaţă, Vasilica duse pe fiul ei, Dan, la părinţii soţului. Se înţeleasă că Ionuţ va sta o vreme la ei.

Întorsă acasă, Vasilica scoase din balcon cutii de carton şi începu să strângă lucrurile. Mai întâi pe ale copilului. A așezat haine, jucării, cărţi, a sigilat cutiile cu bandă adezivă şi le etichetă. Mai puţin şi în cameră vor rămâne doar mobila pe care nu o voia să o ia cu ea.

Pe la ora douăsprezece, telefonul sună. Vasilica priveşte ecranul e socra.

Bună, Nela Victoriana.

Bună, Vasi. Ionuţ mia povestit tot. Ştiu că îţi doare, dar nu te grăbi. Stai puţin, respiră, gândeştete. Poate că nu trebuie să distrugi familia deodată?, întrebă socra.

Nu eu distrug familia, e Ionuţ, răspunse Vasilica.

Vasi, nu dau vina pe el! Dar poate vei ierta primul incident?

De ce vorbiţi de primul incident? Băiatul vostru se întâlneşte de şase luni cu o colegă, mă înşală. Şi tot aş spune iartă? Nu!, a replicat Vasilica.

Gândeştete iar. Lăţi pe Dan să nu aibă un tată. Ionuţ îl iubeşte pe fiu!

Nela Victoriana, Ionuţ poate săşi vadă fiul, nu voi sta în calea. Dar să locuiesc cu el nu mai vreau. Hai să încheiem. Am să strâng tot, nu am timp.

Vasilica a împachetat ultimele două cutii, a urcat în dormitor şi a încărcat în valize garderoba.

Socră a apărut în apartament exact o oră mai târziu. Nela Victoriana credea că discuţia în privat o va convinge să nu destrame căsnicia.

Dialogul a mers în cerc:

În cele din urmă nu sa întâmplat nimic grav! Bărbaţii uneori se pierd, nu reuşesc să se oprească la timp.

Fii mai înţeleaptă. Vei lăsa pe bărbatul tău unei alte fete? Ea va crede că tea învins! Apără familia!

Nela Victoriana, Ionuţ nu e un trofeu pe care trebuie să-l apăr. Vă propuneţi săl invit pe Ana la duel? La ring de box? Cea asta? Dacă nu ar fi Ana, ar fi Elena sau Cristina.

Ştiţi, îţi spun pe șnur că Igor Alexandru, tatăl lui Ionuţ, a greșit când era tânăr. Eu am fost mai înţeleaptă şi am păstrat familia. Suntem la treizecișicinci de ani împreună, sărbătorim curând nunta de coral.

Care a fost înţelepciunea ta?, zâmbi Vasilica.

Nu i-am organizat scandaluri. M-am arătat blândă, iam gătit mâncărurile preferate, mam interesat de treburile lui, miam schimbat coafura, am slăbit, ieşeam la muncă cu zâmbetul pe buze, explică socra.

Uneori ştiam că vine de la o altă iubită, voiam să nu-i ofer pantofii, ci să-i dau tigaia şi să bat cu putere pe capul lui. Eu am îndurat, am zâmbit. Am ţinut bărbatul. Fiul a crescut cu tatăl, şi bunicul e şi el!

Nela Victoriana, sunteţi o femeie extraordinară. Eu nu aş fi putut. Eu am o grosime naturală de dezgust. Ce aţi propus acum e ca să mănânc din găleata de spălat, răspunse Vasilica.

Socră flăcări, se ridică brusc şi, fără să se ia la revedere, ieşi din locuinţă.

Vasilica continuă să împacheteze. Ştia că nu e sfârşitul, că Ionuţ şi Nela Victoriana îi vor mai tulbura nervii. De aceea se grăbea să plece din acel apartament.

În ziua următoare, duminică, a sosit tatăl ei. Împreună au încărcat valizele şi cutiile întrun Dacia Truck şi au plecat.

Pe drum, Vasilica a cerut tatălui să se oprească la casa socrei pentru a le lăsa cheia apartamentului.

Îţi imaginezi, spuse a doua zi Vasilica prietenei ei, Maria, ieri socra a incitat o oră să mă iert pe Ionuţ pentru micile lui isprăviţe şi să nu cer divorţul.

Şi ce argumente a folosit? întrebă Maria.

Cele de rutină: Îţi privezi copilul de tată, Toţi bărbaţii înşală, Femeile trebuie să fie mai înţelepte. Apoi mia povestit cum, în situaţia ei, a readus bărbatul la familie.

Şi cum a făcuta? întrebă prietena.

Nuţi voi povesti, dar e un dezastru total. Tu nu vei face aşa.

Ai depus deja cererea?

Da, vineri trecută, răspunse Vasilica.

În sfârşit te vei elibera de acest Căpitan. Era urât să-l priveşti așa, spuse Maria.

Ce înseamnă al privi urât? Credeai că el era cu Ana? exclamă Vasilica, supărată.

Nu ştiam sigur, dar bănuiam, recunoşti Maria.

De ce nu miai spus? Credeam că suntem prietene, se plânse Vasilica şi se ridică să plece.

Stai! o opri Maria. Ascultă. Nu ştiam nimic. Am văzut acelaşi lucru, am tras alte concluzii. Era la petrecere.

Îţi aminteşti cum Ana se învârtea în jurul lui Ionuţ? O vedeai şi tu? Câte şederi a cerut să plece cu el în delegaţii?

Tu lucrezi la contabilitate, de ce nu te gândeşti cum reuşeşte să înlocuiască pe cineva la ultima clipă? Bănuiam, dar nu am spus pentru că nu eram sigură.

Ai fi putut să mă sugerezi.

Dacă aş greşi şi totul ar fi doar o halucinaţie a mea, ce ai crede despre mine? Că vreau să vă cert? Îţi aduci aminte de Svetlana Băloiu?

A spus că a văzut soţul ei cu altă femeie, chiar ia arătat o poză cu o îmbrăţişare.

Desigur, a fost un scandal în familie, dar sau împăcat, şi Svetlana a fost acuzată de cealaltă parte, din invidie.

Svetlana a părăsit firma. Nu te supăra. Dacă aş avea dovezi solide, probabil ţiaş spune. Spune-mi, cum şi unde vei locui acum?

Apartamentul nu e al meu, e pe numele socrei, așa că eu şi Dan am plecat. Locăm la părinţii mei.

Dar săptămâna viitoare cred că vom repara apartamentul bunicii. Părinţii îl închiriează, dar chiriaşii au plecat luna trecută. Nu sunt trei camere, ci două, dar nevom descurca.

Mai trebuie să rezolvăm grădiniţa. E departe, dar mama cunoaşte pe altcineva care poate să ne mute pe cea din curtea blocului. Voi cere pensia alimentară. Gata.

Ionuţ e de acord cu divortul? întrebă Maria.

Spune că nu vrea să divorţeze, că a înţeles şi că nu se va repeta. Eu nu mai vreau. Odată a fost destul. A cerut să nu cer pensia, că va plăti singur.

Şi tu?

Mă opun. Nu vreau să-l mai văd. Să fie oficial. El a spus că îmi va lua copilul: Am o casă mai bună şi un salariu mai mare.

Nu iam răspuns, doar am numărat că a avut opt delegaţii anul trecut.

Ce ţia spus? întrebă prietena.

Am păstrat informaţia pentru judecată. Când va cere săși ia Danul, îl voi întreba cu cine va fi copilul când el pleacă. Am şi eu un job şi un apartament, nu va reuşi sămă depăşească.

Ionuţ depuse, întradevăr, cerere pentru stabilirea locuinţei copilului, susţinând:

Fosta mea soţie nu poate oferi un nivel de viaţă adecvat pentru Dan.

Nela Victoriana spuse că fosta nora ascunde copilul:

A plecat din apartament, a luat băiatul de la grădiniţă. Credeam că vor locui la părinţii Vasilicăi, dar au stat o săptămână şi apoi au dispărut.

Am martori. Unde ascunde copilul? Trebuie să mergă la grădiniţă, nu să se ascundă în locuri suspecte!

Vasilica trebuia să explice că locuieşte cu Dan întrun apartament cu două camere, că grădiniţa e lângă bloc şi că programul de călătorii al lui Ionuţ îi va împiedica să crească copilul.

În final, nici socra, nici fostul soţ nu au obţinut ce şiau dorit. Vasilica nu a vrut să se mai întâlnească cu Ionuţ şi, după divorţ, a găsit un alt loc de muncă este specialistă bună şi nu a avut probleme.

Curând, Maria a adus veşti:

Ana a demisionat şi a plecat.

Ce? răspunse Vasilica.

Rudele ei au organizat totul. A rămas o lună să se plimbe, a realizat că nu are ce să prindă, şi sa mutat la capitală. Ionuţ a rămas singur.

Acum nu mă mai frământă, spuse Vasilica.

Şi spunea adevărul. Pentru că, în puţinul ăla de fântână din care trebuie să bei, dacă nu ştii cum să o umpli, nuo poţi face

Ce părere aveţi? A făcut Vasilica corect? Lăsaţi un like şi scrieţi gândurile voastre în comentarii.

Please rate
Group News
– Varia, în final nu s‑a întâmplat nimic grav! Dar se întâmplă la bărbaţi – se aprind, nu reuşesc să se oprească la timp. – Fii mai înţeleaptă. O să renunţi la soţul tău unei alte fete? Ea va crede că te‑a învins! Luptă pentru familie! – îndemna soacraÎn timp ce focul se stinsese, toți copiii au răsuflat ușura, știind că iubirea și unitatea lor aveau să rămână neclintite.