Trezindu-se în miez de noapte, Sânziana simţi un gol apăsător lângă ea. Desfiră mâna, întinzânduși degetele spre deșertul în care obișnuia să simtă căldura lui Mihai, soțul ei.
Dar somnul nu se întorcea, iar el părea că nu avea să revină în pat nici pentru încă cincisprezece minute. Inima Sânzianei bătu cu o anxietate sălbatică, iar ea se așeză în întunericul camerei, curioasă să afle ce ar putea să se întâmple. Dacă i sa întâmplat ceva rău?, își șopti ea, cu ochii larg deschiși în negura.
Încerca să se liniștească, gândinduse că poate Mihăilă se treziră dintro insomnia și se îndreaptă spre treburile lui de serviciu. Totuși îngrijorarea nu o lăsa pe loc.
Fără să-și piardă speranţa de a se agita în zadar, Sânziana se ridică încet din pat, deschise ușa dormitorului pe un fir de lumină și se strecură pe vârfuri spre bucătărie. Când ajunse la prag, se opri brusc, cu pașii abia începuţi.
A auzit o voce de bărbat. Vorbea la telefon. Difuzoarea era pornită destul de tare încât putea să prindă fiecare cuvânt al interlocutoarei.
Da, draga mea, am rezervat biletele pentru Turcia rosti vocea lui Mihai, cu un fior de anticipație în glas. O să petrecem clipe de neuitat. Nimeni nu va afla niciodată.
Sânziana simţi pământul cum-i alunecă de sub picioare. Lumea ei se prăbuşi în același moment. Fiecare cuvânt, fiecare frază îi străpungea sufletul ca niște săbii ascuțite.
Atâţi ani împreună, atâtea planuri, bucurii și necazuri îndreptate unul lângă altul. Cum a putut să o facă?
Sânziana se întoarse în dormitor. Întinsă în întuneric, lacrimile curgeau pe obrajii ei. Inima i se sfărâma de durere, iar înăuntrul ei se încinge un vârtej de mânie, resentiment și dezamăgire amară.
În cele din urmă, simțind o hotărâre de neclintit, se ridică, se îndreptă spre dulap și începu să împacheteze lucrurile lui Mihai în valiză.
Când Mihai intră în dormitor, o surprinse lângă rucsac, iar în ochii lui apari o ușoară surpriză.
Ce se întâmplă? întrebă el, cu o voce slabă.
Sânziana îl privi fix, cu ochii încărcați de dezolare și hotărâre.
Am pus tot cea tău în valiză spuse ea cu calm. Ca să-l iei cu tine în Turcia.
Despre ce vorbești? răspunse Mihai, zâmbind nervos.
Nu te juca, Mihai. Am auzit apelul tău în bucătărie.
Mihai se încordă vizibil, mâinile îi tremurau. Voia să spună ceva, dar Sânziana îl opri.
Îți vei strânge singur restul lucrurilor. Ia-ți valiza și dute oriunde vrei: la hotel, oriunde. Și apoi vacanța ta să fie încheiată, ca să nu te mai văd înapoi.
În acea noapte, viața Sânzianei se schimbase pentru totdeauna.
După ce Mihai plecă, ea se întoarse la pat, deși ştia că somnul nu o va mai găsi. Un singur gând îi bântuia mintea: totul va fi altfel. Nu mai vor exista iluzii, nu va mai rămâne durerea trădării. Se simţea în sfârșit liberă.
Vă întrebaţi dacă Sânziana a făcut ce trebuia? Poate ar fi trebuit să tacă? Așteptăm părerile voastre în comentarii!
Prieteni, dacă vă place să citiţi poveştile noastre, lăsaţi un comentariu și nu uitaţi să daţi like. E energia voastră ce ne încurajează să scriem mai departe.
