Soția altcuiva

Scuza de soție

De când a cunoscut-o pe Maria, Andrei a simțit că viața lui nu va mai fi la fel. Nicio altă fată nu-l atrăsese atât de mult. Problema era că ea era căsătorită. Și asta nu e tot!

Cu soțul Mariei, Matei, era prieten încă din facultate. Nu chiar prieteni la cataramă, dar păstrau legătura, se întâlneau frecvent și mergeau la petrecerile prietenilor comuni.

Chiar la una dintre aceste petreceri, Matei i-a făcut cunoștință cu Maria. “Uite, Maria, soția mea.” Pentru Andrei a fost o surpriză: nu avea idee că prietenul său s-a însurat.

Se pare că cei doi tineri nu au ținut nicio petrecere, ci au semnat actele la starea civilă fără tam-tam. Decizia lui Matei. De ce să cheltuiască bani pe petreceri când pot pleca într-o călătorie? Mereu a fost cunoscut pentru strângerea banilor, preferând să economisească decât să cheltuiască.

– Dar petrecerea burlacilor, rochia de mireasă și fotografiile frumoase pentru albumul familiei? – s-a mirat sincer Andrei.

– Oi, eu nu suport toate prostiile astea, știi bine, – a mârâit Matei. – Oricum putem să facem o petrecere de burlaci oricând. Nu-i așa, Maria?

Maria a dat din cap, deși pe fața ei a apărut o umbră subtilă de nemulțumire.

– Nu-ți plac rochiile albe? – a decis Andrei să continue conversația.

– Îmi plac, – a răspuns Maria simplu. – Dar la noi în familie, soțul e la conducere. Și el a spus că toate astea sunt prostii și doar o afacere pe seama romantismului. Pe deasupra, a citit el pe undeva că cu cât e nunta mai fastuoasă, cu atât divorțul vine mai repede.

– Ce logică!, – a râs Andrei. – Deci, a te căsători fără nuntă garantează un mariaj solid?

– Vom vedea, – a zâmbit Maria, visătoare, ca și cum privea în viitor văzând o versiune fericită de-a ei ca soție.

Se pare că în acel moment Andrei a văzut în ochii ei ceva care l-a făcut să se piardă.

În acea seară au vorbit fără oprire, descoperind multe interese comune. Matei era tot timpul absent, discutând probleme de serviciu la telefon. Maria părea să nu fie deloc deranjată de faptul că soțul o lăsase efectiv singură.

Andrei era nedumerit de această situație. Să vii la o petrecere cu soția tânără și să faci altceva? Ciudat, nu?

A întrebat-o chiar pe Maria:

– Matei nu se teme să te lase așa?

– Cum adică?

– Frumoasă ca tine, seara întreagă singură… oricine te poate fura. Sau nu e gelos pe tine?

– Pe mine? – s-a arătat Maria surprinsă. – Nu, deloc! Matei e însurat cu munca lui.

– Nu te deranjează?

– Ce anume? – a întrebat din nou Maria. – Că serviciul e pe primul loc? Pentru mine e normal.

– Îți vine să danșăm?

– De ce nu?

În acea seară, Andrei s-a speriat. Între ei s-a aprins ceva.

Nu, nu putea fi numită dragoste la prima vedere. Doar că … părea că vorbesc și simt la unison.

Pe deasupra, Maria era fermecătoare. Poate nu era o frumusețe clasică, dar acea combinație unică de trăsături individuale crea o imagine deosebit de frumoasă. Andrei parcă nu se sătura de compania ei…

La vreo două săptămâni, l-a sunat Matei:

– Ascultă, dă-mi o mână de ajutor! Trebuia să mergem la concert cu Maria, dar am urgent de rezolvat la muncă – biletele se irosesc. Nu te duci tu cu ea?

– Ești serios? N-are și ea prietene?

– Ei bine, n-are! Ea însăși te-a propus.

– Și unde ai găsit o asemenea minune?

– Cum adică?

– Credeam că nu mai există așa ceva: nu contradictorie, nu se supără, fără prietene. Poate iubește și să gătească?

– Ha-ha-ha, trebuie să știi unde să cauți! – Matei a gustat gluma. – Am adus-o dintr-un orășel mic. Acum vrea multă viață culturală. Deci, poți azi?

– Azi pot, dar să știi că e pentru prima și ultima dată. Ai noroc că sunt liber.

Andrei și Maria s-au simțit minunat împreună. Au vorbit din nou pe îndelete. Și ea l-a convins chiar să meargă peste o săptămână la o expoziție:

– Matei e mereu ocupat, nici nu-i pasă de astea. Iar eu aici nu cunosc pe nimeni momentan. Odată ce îmi găsesc un loc de muncă, va fi mai ușor.

Ce era de făcut?

După a treia întâlnire (da, Andrei deja începea să gândească în acești termeni), a hotărât ferm să evite întâlnirile cu Maria pentru a evita problemele. Soția altuia – tabu. Punct. A spus – a făcut.

Nu se putea să nu o mai vadă deloc – la aniversările prietenilor din grupul lor se obișnuia să fie prezenți toți.

La una dintre aceste întâlniri, Maria s-a așezat lângă el și, cu o sinceritate dezarmantă, l-a întrebat:

– Andrei, mă eviți? Te-am ofensat cu ceva? Am spus ceva greșit? Mi se părea că ne înțelegem foarte bine.

– Așa și este. Doar că… nu am timp. Și simt că nu e potrivit să distrez atât de des soția altuia, din cauza firii mele rezervate.

Maria a râs:

– Matei e de acord!

– Cu ce? – la auzirea numelui său, soțul a fost distras de discuția despre pescuit cu vecinul din dreapta.

– Cu faptul că Andrei să mă însoțească la expoziții și în teatru, – a răspuns Maria fără rețineri.

– Cât vrei! – a spus el, privindu-l direct în ochi pe prieten. – La pescuit nu vrea – am invitat-o.

După aceasta, Andrei și Maria au început să petreacă mai mult timp împreună. „Nu putem fi doar prieteni? – se gândea Andrei. – Nu am nicio pretenție, nu mă bag în familia lor”. Să se controleze era greu, dar încrederea lui Matei conta și ea.

Au trecut cam doi ani. Andrei continua să fie prieten cu Maria și Matei. Încerca să aibă relații cu alte fete, dar nimic nu se lega.

Într-o zi, Maria l-a sunat plângând, cerându-i să se întâlnească.

Se pare că în familia prietenilor lucrurile nu mergeau bine. Maria voia foarte mult un copil, dar Matei nu. Problema nici măcar nu era în termene, ci că Matei nu voia copii punct. În consecință, s-au distanțat:

– Ieri a țipat atât de tare la mine, încât se zguduiau pereții, – s-a plâns Maria. – Și a început să mă jelească pe toată lumea, chiar și pe tine. Crede că voi pleca la altul. Sincer, mi-e teamă de el.

– Te lovește? – s-a încruntat Andrei.

– Nu, nici vorbă de așa ceva, doar că țipă la mine tot timpul. Bea aproape în fiecare seară, zice că se relaxează așa. La muncă e foarte stresat. Nu știu cât mai pot rezista.

Andrei o asculta tăcând și, brusc, cu groază, a realizat că în minte îi tot revine un gând: „Dar dacă Matei și Maria chiar se despart?” Și atunci va putea să-i mărturisească sentimentele sale.

Dar Maria a spus:

– De ce suntem noi doi atât de diferiți, Matei și eu? Ar fi fost mai simplu dacă te iubeam pe tine, de exemplu.

Apoi l-a lăsat pe Andrei fără iluzii. Era la un pas să râdă. Desigur, în tot acest timp nu s-a gândit decât la el și la sentimentele sale. Nici prin cap nu i-a trecut că Maria nu simte același lucru pentru el. Ea doar îl avea ca prieten!

După ce s-a liniștit, Andrei a promis să vorbească cu Matei. Iar după ce a condus-o acasă, s-a simțit eliberat. De parcă i-ar fi fost scos un dinte bolnav. Dureros, dar știi sigur că mâine va fi mai bine.

Discuția cu Matei nu a mers bine. Într-adevăr, prietenul devenise teribil de gelos pe soția sa.

– Nu te băga unde nu te cheamă, – i-a tăiat scurt. – Și lasă expozițiile astea.

După câteva luni, Andrei a primit un mesaj de la prima lui iubire din școală, care revenise neașteptat acasă din București.

S-au angajat într-o corespondență intensă, ca și când nu ar fi trecut zece ani de despărțire. Andrei a încetat să se mai gândească la Maria. A venit la timp și ziua de naștere a unui prieten comun, și au mers împreună. Era inevitabil să-i întâlnească acolo pe Matei și Maria.

Andrei nu s-a despărțit pretutindeni de însoțitoarea sa, dar degeaba. Când, conducând-o acasă, a încercat să o sărute, fata s-a retras:

– Nu! Am văzut cum te uiți la ea. Între tine și Maria e ceva. Poate că poți păcăli alte persoane, dar eu te cunosc din copilărie.

Aproape că adormise când telefonul a sunat:

– Andrei, vino, te rog, ajută-mă – a șoptit Maria cu teamă la telefon. – Matei e nebun. E beat, m-am încuiat de el în baie, amenință că sparge ușa.

Andrei a comandat un taxi. Se temea că Matei nu va deschide și va trebui să cheme poliția, dar lucrurile au decurs mai bine.

– A venit cavalerul salvator, – a rostit Matei cu ură. Și a încercat să-l lovească în față. Andrei se ferea ușor. Nu voia să se bată cu un om beat.

– M-am săturat! – a strigat Matei. – Andrei – așa, Andrei – altfel, avem atâtea în comun… Andreeee^.., na… ia-o!

Andrei îl privea pe prieten cu milă:

– Ești un prost. Maria nu m-a iubit niciodată.

Matei a ridicat din nou mâna…

Andrei a dat din cap:

– Ridică mai puțin paharul. Maria va pleca cu mine în seara asta. Sună când te trezești.

În mașină, a întrebat-o pe femeia speriată:

– Ai unde să stai peste noapte?

– Nu pot sta la tine?

– Nu cred că e o idee bună.

– Da, ai dreptate, – a suspinat Maria. – Dar te înșeli în altceva. Te iubesc. Mă simt bine cu tine.

Please rate
Group News
Soția altcuiva