Auzi, să-ți povestesc ceva ce mi se pare tare ciudat, că poate am eu o problemă de nu văd lucrurile altfel. Deci, acum câțiva ani, ai mei mama și tata au cumpărat un apartament cu două camere, aici, în Chișinău, special pentru mine și sora mea, Sorina. Ideea lor era că, la un moment dat, o să-l vindem și o să luam fiecare câte un apartament mic de două camere sau măcar garsoniere, să avem fiecare căsuța noastră.
Anii au trecut, Sorina s-a măritat cu un băiat de treabă, Ion, și, la scurt timp după nuntă, m-a întrebat direct dacă ar fi ok să stea și ei cu mine, până se adună bani să-și cumpere și ei ceva al lor. Am zis da, că doar suntem surori, nu?
Ei, la început a fost bine, liniște, fiecare cu treaba lui. Dar de când Sorina a rămas însărcinată, lucrurile au luat-o razna. Acum, Sorina și Ion tot încearcă să mă convingă să plec din apartament, ca să poată copilul lor să aibă camera mea. Mi-au explicat că ar fi mai bine pentru bebeluș, că va fi greu să împărțim spațiul, tot felul de scuze.
Dar eu nu înțeleg de ce ar trebui eu să mă mut? Apartamentul e pe numele meu și al Sorinei, am amândouă părți egale. Plus că eu sunt la master acum la USM, bursa e mică, mai am un job part-time, dar nici gând să îmi ajungă de chirie aici, la Chișinău! Sincer, nu-mi permit să plătesc 4000-5000 de lei lunar, nici dacă aleg ceva modest.
Pe la început încercau doar să mă roage frumos, dar acum Sorina deja vorbește ca și cum aș fi plecat face planuri ce culoare dă la pereți în camera mea, unde o să stea pătuțul copilului, îmi numără deja hainele ca să vadă când le car. Eu efectiv mă simt ca oaspete în casa mea! Dar n-am de gând să cedez, atât timp cât apartamentul e tot al meu pe jumătate.
Am povestit și mamei despre asta, iar ea, râzând, mi-a zis că așa sunt femeile gravide, au capul plin de vise, o să-i treacă după naștere. M-a rugat să nu pun la inimă ce zice Sorina. Dar mie nu mi se pare deloc de trecut cu vederea, că aproape zilnic trebuie să-i explic de ce nu vreau să plec.
Nu știu, zici că sunt o străină la mine acasă. Nu vreau să mă cert cu Sorina, dar nici să mă las dată afară din ce e și al meu nu pot. Tu ce ai face în locul meu? Chiar e normal ce mi se întâmplă?
