Și, printre altele, a realizat că soacra ei nu era chiar așa de rea cum își imaginase în toți acești ani.
Dimineața zilei de 30 decembrie nu se deosebea cu nimic de celelalte din ultimii doisprezece aniexact atât de mult de timp de când Mariana și Vasile trăiesc împreună. Totul decurgea ca de obicei: el pleca dis-de-dimineață la vânătoare și se întorcea abia pe 31, înainte de prânz, băiatul lor rămânea la bunica, iar Mariana rămânea din nou singură acasă. Se obișnuise dejaVasile era pescar și vânător înrăit, în fiecare weekend și de sărbători umbla prin păduri, indiferent de vreme, iar ea îl aștepta mereu acasă.
Doar că, azi, ceva o apăsa. Se simțea tristă, singură parcă mai mult ca niciodată. De obicei, zilele astea și le dedica curățeniei, gătitului sau oricăror treburi prin casă. Anul Nou era abia mâine și, ca de fiecare dată, urmau să-l petreacă la soacră, de doisprezece ani aceleași obiceiuri, totul la fel. Azi, însă, Mariana nu avea chef de nimic, îi cădea totul din mâini.
Așa că, telefonul Anei, prietena ei cea mai bună din liceu, a picat la fix. Ana, divorțată de câțiva ani, făcea deseori seara mici reuniuni cu gașca de prieteni la ea acasă. Și azi a sunat, direct:
Iar ești singură pe acasă, nu? Vasile umblă iar prin păduri Hai pe la mine deseară, vine lume faină, de ce să te ofilești singură?
Mariana nu i-a promis nimic, nici nu avea de gând să iasă din casă, dar pe seară starea i s-a înrăutățit și mai tare. Nu înțelegea exact de ce, dar o apucase așa un dor și o tristețe că nu este bărbatul cu ea.
Când se gândea la anii trecuți, Mariana își dădea seama că pentru ea nu a existat decât casa, serviciul și copilul. Cu Vasile nu ieșiseră niciodată nicăieri, lui nu-i plăceau vizitele, și tot timpul avea în cap doar pescuitul și vânătoarea. Ei nu-i plăcea să iasă singură, așa că nici nu au plecat vreodată în concediu, doar la mama Marianei la țară. Se bucura, totuși, că Vasile se înțelege bine cu soacra-sa, dar și-ar fi dorit să meargă măcar o dată la mare, să vadă și ea lumea.
Pe seară, ascultând de dorul din suflet, a decis să meargă la Ana, măcar să nu fie singură. Și bine a făcut, căci s-a simțit minunat acolo, cu colegi de școală și prieteni din copilărie. Și, ghici ce, acolo era și Lucian, prima ei dragoste din generală. Totul s-a întâmplat parcă de la sine: au râs, au discutat, și nu își dă seama nici ea cum, dar au petrecut noaptea împreună. Nu băuse mult, dar emoțiile și amintirile i-au dat lumea peste cap.
Dimineața, Marianei îi era rușine și incomod. Dorea să uite tot ce s-a întâmplat și pur și simplu a fugit din apartamentul lui Lucian. Însă, odată ajunsă acasă, a avut parte de o surprizăprima dată când a intrat, a dat cu ochii de haina lui Vasile. Se întorsese mai devreme decât de obicei. Genunchii i s-au tăiat de frică! Dacă ar fi aflat Vasile că ea nu dormise acasă? Mintea deja i se juca, văzând cum are loc un scandal monstru și cum Vasile pleacă de la ea pentru totdeauna. Știa în sinea ei că nu ar putea ierta niciodată un astfel de gest, nici măcar ea însăși.
Se certa și se beștelea în gând, cum se poate să riște așa tot ce are, când ea chiar îl iubea cu adevărat! Dar a sunat telefonul de casă și a smuls-o din gânduri. Era soacra, tanti Ileana:
Auzi, nu știu ce-i pe la voi, dar aseară a sunat Vasile, nu dădea de tine. I-am zis că ești la mătușa Ecaterina, că i s-a făcut rău și ai rămas să o ajuți. Așa că să te ții de poveste
De la soacră nu se aștepta la așa o mână de ajutor. Relația lor fusese mereu ciudatăn-au țipat una la alta, dar nici simpatie nu a fost. Tanti Ileana nu a fost încântată niciodată de alegerea lui Vasile, considerând că s-au căsătorit prea devreme, iar în primii ani, cât au locuit împreună, s-au ciocnit de multe ori. După ce au plecat la casa lor, au redus la minim vizitele, interacționând doar la sărbători. Dar atunci, Mariana i-a fost recunoscătoare, simțind că nu o interesează ce va urma mai departe, atâta timp cât Vasile nu știa adevărul.
Seara au mers împreună la tanti Ileana, iar Mariana, pe când erau singure în bucătărie, a încercat să-i mulțumească și să-i spună tot adevărul. Dar soacra, netulburată, doar a zâmbit:
Eh, lasă, ce, n-am fost și eu tânără? Crezi că nu știu cum e să trăiești cu un bărbat care vede doar hobby-urile lui și atât? Nici eu nu-s vreo sfântă Uite-l pe moșu Pătru, toată viața bântuie pe dealuri și prin păduri, și crezi că nu mi-e ciudă uneori? Important e să nu devină regulă, ai priceput?
Mariana a priceput. Și mai ales a înțeles că soacra nu e chiar baba acră pe care o credea, ci un om cu suflet mare și pricepere. Totul s-a terminat bine. Iar Mariana și-a promis că, de acum încolo, fără Vasile, pe nicăieri!
