Să-ți pui femeia de lângă tine într-o situație în care ceilalți o privesc cu batjocură e, de fapt, o dovadă clară de lașitate.
Când permiți cuiva să râdă pe la spatele ei, în timp ce tu o ții de mână printre oameni, nu dai greș doar ca partener dai greș, pur și simplu, ca om.
Nu există ceva mai umilitor pentru o femeie care iubește sincer decât să fie privită cu milă de cei din jur, fiindcă ei știu un adevăr pe care tu i-l ascunzi.
Ceva mai josnic decât să trădezi un suflet care te-a crezut, s-a îngrijit de tine și ți-a oferit respect, nici nu se poate.
Ea pășește mândră alături de tine, fără să știe că în spate altcineva își zâmbește în barbă și gândește:
Dacă ar ști numai
Asta nu e bărbăție.
Asta e frică frica de a pleca și frica de a fi sincer.
Infidelitatea și faptul că femeia ta devine subiect de glume între ceilalți distrug ce e mai important respectul.
Fără respect nu există dragoste. Nici scuze nu mai există.
Bărbat cu adevărat nu e cel care impresionează zeci de femei, ci acela care știe să-i protejeze demnitatea celei pe care o are.
Iar dacă nu găsești puterea să-ți respecți cuvântul, măcar ai onoarea să nu o lași pe ea să afle ultima.
Fiindcă rușinea asta nu trece.
Ea rămâne.
