Jur, nici prin cap nu-mi trecea că așa ceva mi s-ar putea întâmpla mie. Parcă nici nu realizez cu cine am împărțit viața atâția ani.
Pe Richard îl chema de fapt Radu. L-am întâlnit pe la 15 ani, el avea 17 atunci. Ne-am căsătorit după vreo cinci ani și la scurt timp am rămas gravidă. Radu era în al nouălea cer când s-a născut fetița noastră, Miruna. Avea grijă de ea ca de ochii din cap o ducea la grădiniță, la dansuri, iar când era acasă se jucau și se uitau la desene. Ne-am mutat într-un apartament mare în sectorul Rîșcani, cu două dormitoare, totul părea perfect.
Dar viața nu-i ca în filme. Când eram însărcinată a doua oară, la ușa noastră a bătut o fată tânără, cu un bebeluș în brațe. Am rămas blocată, dar am invitat-o înăuntru. Avea cam 20 de ani, o chema Lenuța nume moldovenesc, vezi bine și avea 19 ani. Asta era a doua iubită a lui Radu.
Cu două săptămâni înainte, Lenuța născuse un băiețel și a venit să dea cărțile pe față. Mi-a spus că se vedeau de doi ani și că n-are de gând să dispară așa ușor. L-am sunat pe Radu să vină acasă, și ce crezi că mi-a spus când a ajuns?
Fetelor, am avut viață frumoasă împreună. Hai să lăsăm lucrurile cum sunt, n-am de gând să schimb nimic. Nu vreau să mă despart de tine, dar nici de Lenuța nu renunț.
Am simțit că mi se rupe sufletul. Cu lacrimi în ochi i-am făcut bagajul și l-am dat afară. Dar nici el nu s-a lăsat:
Iubito, o să regreți ce ai făcut. Apartamentul e trecut pe numele meu, deci tu și copiii va trebui să vă întoarceți în vechiul apartament de la marginea Chișinăului. Salariul meu pe acte e minim, nici să nu te gândești la pensie alimentară. Acum vezi cum te descurci cu toate astea.
Nici acum nu-mi vine să cred că omul pentru care mi-am dat sufletul a ajuns să-mi spună așa ceva.
Am simțit că nu vreau să-mi cresc copiii lângă el. Radu a plecat cu Lenuța, iar eu mi-am strâns toate lucrurile și am mers cu copiii în apartamentul vechi, cel de la periferie, pe strada Doina.
Nu era timp de plâns, trebuia să mă mobilizez. Radu a cerut divorț rapid, iar eu mi-am cheltuit ultimii 12000 de lei moldovenești pe un avocat bun. Noroc că omul și-a făcut treaba și apartamentul din Rîșcani a rămas la mine și la copii. Nici măcar nu am cerut pensie alimentară.
Au trecut șapte ani. M-am recăsătorit cu un om minunat, total diferit de Radu. Și ghici ce? Lenuța, până la urmă, era interesată doar de bani. Când Radu nu i-a putut da apartamentul, l-a aruncat afară. S-a întors la mine cu coada între picioare, dar cum să mai stai pe două scaune după ce ai rănit pe toată lumea?
Tu ce-ai face? L-ai primi pe Radu înapoi?
