Mireasa a uitat să spună „mulțumesc”.
– Oana, aveți ceva de mâncare? – întrebă în grabă Nadia. – Sunt așa de flămândă, e groaznic. Și mă grăbesc mult. Trebuie să îmi fac toate treburile azi. Totuși e sărbătoare, Ziua Femeii, 8 Martie. Mă așteaptă fetele, ne ducem la club împreună în seara asta.
– Da, sărbătoare, ai dreptate. Ziua noastră. Pentru tine, dragă. Felicitări, – Oana îi întinse Nadiei o cutiuță cu o brățară la care Nadia visa de câțiva ani.
Dar nu a putut să și-o cumpere singură niciodată. Salariul ei zburda mereu rapid și se epuiza. Ba era nevoie de o geacă nouă și grozavă, ba să-și pună extensii, ba o chemau prietenele la o plimbare. Nu și-ar fi refuzat mici plăceri. Oana știa bine despre dorința Nadiei și dorea enorm să-i facă o surpriză plăcută. Fiind aproape ca o fiică pentru ea. Oana visase întotdeauna să aibă o fată, pe lângă fiul adult. Și, când Andrei a adus-o acasă pe Nadia, iubita lui – dorința i s-a împlinit parcă. Oana a iubit-o din tot sufletul și a răsfățat-o mult.
Oana o îndrăgea pe această tânără firavă nu pentru că Nadia ar fi fost ceva special sau extrem de bună. Era simplu: Oana era așa. Ea își iubea fiul foarte mult. Așadar, iubea tot ce avea legătură cu el. Nadia se întâlnea cu el de trei ani deja. Și Oana, ca o viitoare soacră bună, a încercat să o primească pe fată în familie ca pe una de-a lor.
Doar că nu luase în calcul că oamenii pot fi profitori. Se obișnuiesc rapid cu binele. Când faci multe lucruri bune pentru ei, încep să creadă că așa trebuie să fie. Uită să mulțumească și, în timp, consideră că e normal și firesc să primească totul pe tavă. Asta s-a întâmplat și cu Nadia.
De la prima întâlnire, Oana a decis să facă totul pentru ca Nadia să fie bine, confortabil și comod în familie. Oana și soțul ei, Marius, tatăl lui Andrei, se mutaseră recent în afara orașului, într-o casă frumoasă. După câteva săptămâni de la cunoștință, i-au propus Nadiei să rămână peste noapte…
Din acea zi, Nadia a locuit constant în camera lui Andrei, fără să mai ceară permisiune nici de la prietenul ei, nici de la familia acestuia. Părea firesc. Nimeni nu era împotrivă. Totuși, părinții fiului adult simțeau uneori nevoia să fie doar ei doi, sau să petreacă cu fiul lor.
Dar această posibilitate nu mai era. Nadiei îi era foarte comod acolo, nu ca în garsoniera mică a mamei și bunicii sale. Acolo era reparat frumos, toate condițiile asigurate, frigiderul mereu plin. Mâncare bună și proaspătă mereu la îndemână. Curățenie le făcea Oana, ca o adevărată gospodină.
În plus, Nadia era mereu luată cu ei. Inclusiv la prietenii din orașul vecin. Prietena Oanei, Monica, întâlnea mereu familia lor cu căldură. Cină delicioasă, pat curat, distracție. Desigur, toate acestea erau asigurate și Nadiei. Ea era ca un membru al familiei.
Familia Monicăi o îndrăgea pe Nadia. Și Nadiei îi plăcea acolo. Mâncare, băutură, distracție. Viață ca-n basm.
În acești trei ani petrecuți cu familia lui Andrei, Nadia a fost de două ori la mare gratis, deși avea un salariu bun. A fost la toate pensiunile din afara orașului, fără să plătească măcar un leu sau să propună vreo contribuție. Nici măcar un tort nu a cumpărat vreodată.
Privind din afară, părea că Nadiei îi era doar bine și confortabil să fie cu această familie primitoare și generoasă. Dar nu. Oana și familia ei nu și-au imaginat niciodată nimic rău. Nadia era mereu veselă, deschisă, sinceră. Gânduri negative nu i-au trecut prin minte Oanei până în acea zi fatală de 8 Martie.
În acea zi, cele două prietene au decis să sărbătorească singure. Monica a venit în oraș la Oana. Au închiriat o cameră luxoasă la un hotel scump. Oferta includea acces la piscină, SPA, masaj de sărbătoare. Puteau invita și invitați, dar doar până la unsprezece seara.
Prietenele se simțeau minunat. Beau șampanie, râdeau, povesteau despre toate.
Idilicul a fost întrerupt… de cine altcineva decât Nadia. Surprinzător, dar așa a fost.
– Oana, salut. Andrei mi-a spus că sunteți la SPA azi. Pot veni și eu pentru puțin?
Oana s-a pierdut la început. Credea că două femei adulte, prietene bune, au dreptul să fie singure uneori. O zi frumos scăpată de treburile casnice, fără soți și copii (iar Monica avea trei). De ce să fie deranjate? Se simțeau bine. Vesel, relaxat, minunat.
Dar era ciudat să refuzi pe Nadia.
– Bine, vino, – mormăi ea stânjenită.
– Așteptăm pe cineva? – se miră Monica.
– Da, vine Nadia pentru puțin.
– Așa deci. Ei bine, am și un cadou pentru ea, voiam să-l las ție, dar i-l voi înmâna personal.
– Eu am cadoul la mine. Voiam să-l dau acasă… E în regulă.
În cincisprezece minute, Nadia era deja la ușă.
– Vai, ce lux aici! Ce frumos. SPA-ul e deschis? Mă duc repede, am puțin timp.
Nadia puse pe ea un halat alb și plecă să se relaxeze și să se distreze.
Monica și Oana s-au privit surprinse, dar au continuat discuția. În timp ce serveau cina adusă de la restaurant, o cină somptuoasă. Stridii, midii, fructe și dulciuri alese. Pește, icre, rafinamente culinare. În ziua lor, nimic nu era refuzat.
Pe când degustau, Nadia reveni în cameră.
– Ce avem aici? Mmm, ce bunuri! – se alătură ea fără sfială.
Oana și Monica s-au simțit ușor incomod, dar nu au spus nimic.
Oana a întins cadoul Nadiei.
– O, super. Asta chiar mi-am dorit! – spuse ea vag, mâncând o stridie.
Monica a felicitat-o și ea, și o sărută pe obraz.
Dar, în schimb, tăcere. Nici măcar un mulțumesc clar, și nici felicitări nu au avut parte. Părea că ziua de 8 Martie era doar pentru ea.
– Bine, trebuie să plec. Mă așteaptă fetele, trebuie să ajung acasă să mă spăl și să mă schimb.
– Nadia, știi că Andrei te așteaptă acasă? Ești conștientă?
– Mi-a spus. Dar fetele m-au invitat. Au rezervat masă în club. Vreau să mă distrez cu ele în seara asta.
– Dar el ți-a pregătit cina și un cadou. O să-ți placă.
De fapt, mama stabilise cadoul cu Andrei din timp. Ea cumpărase brățara, iar el adunase câteva luni pentru cercei. La așa ceva Nadia nu se aștepta. Dar văzând reacția ei rece la cadou, Oana s-a întristat. Ori Nadia aștepta altceva, ori pur și simplu nu mai știa să fie recunoscătoare.
Se pare că familia lui Andrei o răsfățase atât de mult încât orice i se făcea era luat de-a gata.
– Nadia. Dedică-i și lui Andrei puțin timp. Te aștepta, s-a pregătit, – nu putea fi calmă Oana, – el te va duce la club, te va lua.
– Nu e nimic grav. Vin dimineață la el. Prietenii ne-au invitat la plimbare pe ATV. Demult mi-am dorit.
– Dar cina? Cadoul?
– Cina s-o mănânce el, iar cadoul îl iau mâine.
Nadia a plecat rapid cum a venit. Nu a felicitat-o nici pe Oana, nici pe Monica, și nici cadouri nu a dat. A plecat să se distreze unde îi plăcea, nu lângă cel drag care o aștepta. Totul a căzut la locul său atunci.
Liniștea s-a așternut.
– Oana, nu vreau să zic ceva, dar…
– Da. Am înțeles. Știu că e vina mea. Prea multe am făcut pentru ea. Atât de multe încât a uitat să spună „Mulțumesc”. Știe, însă, să profite bine de oameni.
Prietenele au decis să nu-și ruineze seara gândindu-se la iresponsabila Nadia.
Iar pe Andrei îl aștepta dimineața o discuție serioasă cu mama sa…
