– Ieri mi-a adus din nou nora nepoțica pentru weekend, – se plângea vecina mea, Marioara, când ne-am întâlnit pe palier. – Nici cum nu reușesc să o hrănesc ca lumea! Mama mea mi-a spus că prințesele nu mănâncă mult!, zice, a luat două linguri și gata! Copila e subțire, de abia stă pe picioare de la atâta nemâncat, îi lucesc ochii de slabă ce-i.
Marioara nu a înghițit-o pe Ana, soția fiului său, Viorel, încă de când a cunoscut-o. Era cu șapte ani mai mare decât Viorel, care abia terminase liceul pe-atunci.
– Ăsta nici nu știa ce-i cu femeile până la ea! – se vaita Marioara. – Ce să te miri, l-a prins cu experiența ei, l-a amețit de cap și l-a dus de nas!
Ana era o femeie frumoasă, elegantă, mereu aranjată și serioasă la serviciu. Nici eu nu înțelegeam ce-i de mirare că Viorel s-a îndrăgostit de ea. Bărbații privesc cu ochii, iar la Ana chiar aveai ce admira.
Avea grijă la alimentație, ținea dietă, făcea sport. Își creștea fata cu aceleași valori: să mănânce cu măsură, să nu se îndoape, să aibă grijă de sănătate și de siluetă.
După doar câteva luni de întâlniri, Ana a rămas însărcinată. Poate de supărare pe soacra ce-i tot băga strâmbe sau poate chiar așa a fost să fie. Viorel, plin de curaj, nici nu a stat pe gânduri, a cerut-o de soție, avea abia 18 ani. Iar Ana 25.
Viorel, după ce a luat bacalaureatul, s-a înscris la un colegiu tehnic. Îmbina studiile cu lucru, căci s-au mutat separat și trebuia să-și întrețină familia. La început au stat cu chirie, apoi au cumpărat o cameră mică într-un cămin muncitoresc.
Erau fericiți, doar că Marioara nu se potolea: mereu găsea ceva de reproșat Anei, ba că mâncarea nu-i gustoasă, ba că hainele nu-s destul de bine călcate, sau că fetița nu-i îmbrăcată ca lumea. În ochii Marioarei, Ana nu avea niciun merit, numai defecte.
În cele din urmă, Ana a redus la minimum orice relație cu Marioara. Singură își ducea fetița la grădiniță, la gimnastică, la școala de șah. Între serviciu și activitățile copilei, abia mai avea timp de casă sau de ea: tot grăbită la sală, la manichiură, la coafor.
Viorel venea seara acasă și găsea mereu locul gol: copilul era la ore, soția – plecată sau preocupată cu altceva.
Într-o seară a venit la ei vecina de pe palier, Lenuța, văduvă la 38 de ani, cu doi băieți adolescenți. Pe holul comun de la cămin i s-a spart robinetul la bucătărie și a cerut ajutorul lui Viorel, să nu-i inunde pe vecini.
Viorel era priceput, a rezolvat imediat problema cu sculele lui. Între timp, Lenuța a pus de o mâncare – paste cu chiftele. Ca mulțumire, i-a dat și lui Viorel o porție, lucru rar în ultima vreme, căci Ana nu mai apuca să gătească mâncare de casă.
De atunci, Lenuța l-a poftit de mai multe ori la masă când nevasta lui și fata nu erau acasă, ei doi petreceau serile la bucătăria comună, la o vorbă și bucate calde: colțunași, plăcinte. Camaraderia s-a transformat încet-încet în ceva mai profund, fără să-și dea seama cum și când nu și-au mai putut lipsi unul de altul.
Dar viața în cămin nu-ți lasă loc de taină: cam toți știu ce și cum pe coridor. Așa s-a găsit cineva să-i spună Anei că Viorel trece cam des pe la Lenuța și nu pentru literatură.
A urmat un scandal mare, cât tot etajul. Ana, femeie mândră, și-a făcut bagajele și l-a dat afară pe Viorel în toiul nopții.
Nu avea where să se ducă, nici prea târziu să meargă acasă la părinți așa că doar la Lenuța mai putea apela. Ea l-a primit cu brațele deschise.
Fata lui Viorel și a Anei avea șase ani atunci. Viorel 25. Ana 32. Lenuța 39.
Marioara, vecina mea, când a aflat ce s-a întâmplat, a izbucnit de bucurie, s-a simțit câștigătoare. Dar când a înțeles că Viorel a plecat la o femeie cu doi copii, cu paisprezece ani mai mare decât el, s-a potolit și nu a mai scos o vorbă.
M-a mirat această schimbare după ani de șicane față de Ana din cauză că era mai în vârstă, ca acum să nu o deranjeze deloc diferența cu Lenuța. Poate că și-a dat seama ce greșeală a făcut.
Povestea cu divorțul lui Viorel și Ana nu-i ieri – e de 15 ani. De atunci, Viorel trăiește cu Lenuța. Nu au copii împreună, dar se iubesc, trăiesc liniștit. Viorel are azi 40 de ani, Lenuța 54. Marioara îi primește acasă liniștită, nu mai are nimic de comentat. E pace, liniște, armonie. Îl văd pe Viorel mai fericit ca niciodată.
Am învățat să nu ne băgăm prea tare în viețile copiilor noștri: dacă iubesc sincer, nu diferența de ani contează, ci liniștea și fericirea sufletului.
