Băi, să-ți povestesc ceva de azi de la birou, de parcă eram într-un film românesc! Când am ajuns la serviciu în Chișinău, nici nu am apucat să-mi iau o cafea, că am dat de o atmosferă de sărbătoare. Colegii mei făceau o gălăgie de parcă era ziua orașului! M-am întrebat imediat: Ce-i cu veselia asta? E vreo sărbătoare azi sau au primit salariu în lei moldovenești?
Vasile, colegul de la contabilitate, mi-a zis cu un zâmbet cât casa: Sărbătorim că soția mea, Mariana, e în sfârșit însărcinată! După ani de așteptare! Toată lumea era în extaz, cu pupături și urări ca la nunta din sat. Dintr-o dată, Ion, tipul cu mustață care dă mereu sfaturi, s-a apropiat de Vasile și îi spune: E prima oară când aud pe cineva sărbătorind sarcina soției. La noi, în Moldova, sărbătorești doar când se naște copilul, nu când apare vestea! Ești tare, să știi! Dar pregătește-te, că de-acum prietenii și rudele o să înceapă să-ți spună povești de groază despre cum e să fii tată. Să vezi câte legende circulă prin sat!
Vasile era vizibil uimit, iar Ion aproba din cap: Cele nouă luni ce urmează… n-o să ai parte de liniște, frate! Soția mea, Ecaterina, nu m-a lăsat să stau picior peste picior nicio clipă după ce s-a născut primul nostru băiat! Te va bombarda cu pofte și cecuri, și nu vei mai fi la fel de fericit ca azi. Câți copii ai, Ion? întreabă alt coleg. Doi, dar să fiu sincer, nu mai țin minte exact câți ani au. Cred că băiatul e de vreo șapte ani, sau șase, ceva de genul ăsta. Vasile a tăcut, gândindu-se la viitorul ce-l așteaptă.
Ajuns acasă, Vasile și-a strâns în brațe nevasta, Mariana, și i-a spus râzând: Bine că la birou nu le-am spus când ai de gând să naști, că ei cred că mai ai nouă luni, nu câteva zile! Mariana l-a tachinat: Sigur nu reziști să nu le spui! Știi cum e, nu te poți abține!” Vasile a zâmbit șmecherește: Încerc să fiu cuminte, promit! La câteva zile după, Mariana a născut un băiețel sănătos, căruia i-au pus numele Victor. Vasile și-a luat concediu ca să fie alături de familie, să ajute la scutece și la miez de noapte.
De la serviciu se grăbea mereu să ajungă acasă, la ai lui, iar colegii nu prea pricepeau ce e cu el, că familia devenise prioritatea lui. Era fericit să pună totul pe locul doi, de dragul Marianei și al lui Victor. Poveste moldovenească, frate!
