Andrei îl iubește pe Elena încă din școală și au în plan să se căsătorească cândva.
Mama lui Andrei, Anca Popescu, directoră a secției de obstetrică de la Spitalul Universitar din București, nu aprobă alegerea fiului. De ani de zile ea îl favorizează pe infirmierul Cristina Ionescu, dintr-o familie de medici, și speră că Andrei se va căsători cu ea, pentru că este apreciată atât de personalul spitalului, cât și de pacienţi.
După absolvire, Andrei se înscrie la Facultatea de Medicină, iar Elena la Facultatea de Limbi Străine pentru a deveni traducătoare de engleză, ca mama și bunica ei. Colegii lor hotărăsc să sărbătorească începutul studiilor în natură şi se duc la casa de la țară a familiei lui Andrei, din satul Văleni, lângă Iași.
Petrec aproape o lună acolo și nu mai vor să se întoarcă acasă. În curând încep orele și trebuie să se pregătească.
În toamnă, Lăcrămioara (un nume tipic românesc) îi spune lui Andrei:
Sunt însărcinată. Cum reacționezi?
Ce crezi? Desigur că te iau în braţe la oficiul de stare civilă.
Nu sunt singură și sunt grea.
Să sperii un sportiv? Eu am luat lupte la liceu. Ești uşoară ca o pană pentru mine, glumește Andrei, fericit.
Dar cum facem cu şcoala?
Cu şcoala, da, Lăcrămioară. Cred că vei trebui să iei o pauză de un an după naştere.
Mă voi înscrie la învăţământul la distanţă, ca mama mea. Ea m-a avut la nouăsprezece ani și a făcut faţă. Hai să înţelegem, Andrei: după nunţi te muţi la noi, să nuţi mai fie nevoie să locuieşti lângă mamă. Ştiu că ea nu mă va accepta, e un personaj tare.
Doar pentru liniştea ta, Lăcrămioară, răspunde Andrei.
Îl înregistrează pe Elena la oficiul de stare civilă și se întorc fiecare la casa lor. La apartamentul Elenei sunt invitaţi și părinţii ei. Un prieten al tatălui ei vine cu soţia şi cu fiul său Alexandru, în vârstă de şaisprezece ani, dar cu aspect matur.
Acasă, Andrei le spune părinţilor săi despre noul eveniment din viaţa lui şi îi avertizează să se pregătească pentru nuntă.
Anca Popescu nu vede cu plăcere asta şi, în seara aceea, merge la părinţii Elenei ca să facă scandal. Bate la uşă de mai multe ori, dar nimeni nu răspunde. În living se pune masa, iar muzica care răsună seamănă cu soneria de la uşă, aşa că nu se acordă atenţie. Alexandru se duse la duș şi, surprins că nimeni nu reacţionează la sonerie, îşi înfăşoară un prosop pe şold şi deschide uşă.
Anca rămâne iniţial uimită, apoi scoate telefonul, apasă pe înregistrare şi începe să filmeze holul, cu Alexandru în halat de baie.
Eşti aici să o vezi pe Ana Nicolae? întreabă Sasha, neînţelegând mişcarea telefonului.
Nu mai, răspunde mama lui Andrei, coborând în grabă scările.
Ajunsă acasă, îi arată lui Andrei înregistrarea, subliniind că au durat mult să deschidă uşă.
Recunoşti holul Lăcrămioarei? Nu ştiu încă cine a păţit să fie însărcinată cu el.
Înţeleg, mamă. Ai avut dreptate. Nu e pentru mine.
Andrei trimite un mesaj nervos Elenei pe telefon, apoi îl închide complet. Lăcrămioara nu înţelege nimic, dar nu reuşeşte să-l contacteze, aşa că merge la el, deşi este târziu.
Anca aşteaptă ca Lăcrămioara să alerge la fiul ei pentru explicaţii şi o urmăreşte prin fereastră. Când o vede, se grăbeşte în hol şi deschide singură uşă. Nu o lasă să intre, ci iese pe treapta interioară.
Şi ce voiai de la Andrei? El doarme deja. Tu, ce joci pe două fronturi? Continuă să te distrezi cu alţi băieţi, douăfeţe! apoi se întoarce la apartamentul ei şi trânteşte uşă.
Elena nu ştie ce se întâmplă, începe să plângă şi se aşează pe treaptă. După un timp se întoarce acasă. În bucătărie, Ana Nicolae spăla vase, iar fiica ei, cu ochii udaţi, o îmbrăţiţeşte.
Lăcrămioară, ce sa întâmplat? Nunta se apropie, ar trebui să fii fericită.
Mamă, nu va mai fi nimic, doar că port copilul lui. Se pare că mama lui Andrei a pus mâncăruri în aer la aflarea că ne-am înscris la căsătorie, îi arată fiicei mesajul încărcat de acuzaţii.
Dacă Andrei se comportă aşa, va continua să se supună părinţilor. Dumnezeu la îndepărtat de tine. Vom creşte copilul noi, încearcă să o consoleze.
După ruptura cu Andrei, Elena trece printro sarcină dificilă. Este dusă de urgenţă la secţia de obstetrică în timp ce părinţii ei lucrează. Dă naştere unui băiat sub anestezie, singura opţiune. În secţie i se spune că copilul a murit la naştere.
După completarea actelor, corpul nounăscutului este înmânat părinţilor şi îl îngropa. Elena rămâne în secţia de maternitate şi ratează ceremonia de înmormântare.
După acest incident, părinţii lui Andrei vând rapid apartamentul şi părăsesc zona.
E mai bine așa, draga mea. Ai avut parte de întâlniri întâmplătoare cu Andrei, iar el trece pe lângă tine cu un aer arogant.
Şi eu sper, mamă, să-l uit repede.
Trec opt ani. Elena lucrează ca traducătoare la o mică firmă din ClujNapoca, când în biroul ei apare Andrei.
De ce ai reapărut în viaţa mea? Te-am uitat de mult.
Îmi pare rău, dar tragedia ma adus la tine.
E ciudat să aud asta, Andrei. Ai o mamă grozavă. Dute la ea cu problemele tale. Nu am timp pentru tine. Te rog să pleci din birou.
Lăcrămioară, te rog să mă asculţi. E important şi pentru tine. Te aştept la cafeneaua de lângă birou, după program.
Voi ieşi doar din curiozitate, răspunde Elena, întorcânduse spre ecranul calculatorului ca să semnaleze că discuţia sa terminat.
Seara, Elena şi Andrei se întâlnesc pe un trotuar.
Îmi pare rău, Lăcrămioară, dar fiul meu e bolnav şi are nevoie de un donator.
Te-ai încurcat, Andrei. Mama ta are mai multe resurse pe aici.
Aşteptăm de mult, dar nu există niciun donator. Am pus chiar apartamentul la vânzare. Tu eşti mamă, poţi avea şanse mai mari să ajuţi fiul nostru.
E o glumă, Andrei? Fiul nostru sa născut mort. Părinţii mei lau îngropat.
El e viu şi are deja opt ani.
Cum a fost posibil?
Îţi aduci aminte ziua când am depus cererea de căsătorie?
Nu voi uita niciodată mesajul tău urât.
Andrei repetă povestea pe care o auzise de la mama lui, despre cine a văzut în apartamentul lor. Elena îi explică pe Sasha, iar Andrei devine palid. Încă o iubea, nu se căsătorise. Ea rămăsese singură, temânduse să nu poarte din nou un copil viu, să nu treacă prin aceeaşi durere.
Andrei, să vorbim despre fiul nostru. Ce a făcut mama ta?
Când erai la secţia de maternitate, Lăcrămioară, mama mea a fost acolo şi tea văzut cum erai împins pe coridor spre sala de operaţii. A avut bănuieli că eşti însărcinată cu mine. Testul a confirmat paternitatea, dar nu a vrut săţi dea fiul. Eu sunt vinovat că am acceptat asta. Mânia mea faţă de tine ma urmărit. Se pare că Dumnezeu ma pedepsit, căci fiul nostru, Şerban, e bolnav.
Hai să mergem la el. Să verific dacă suntem compatibili. Dacă nu eşti potrivit, atunci trebuie să aibă grupul sanguin al primului părinte, cum al meu.
Da, Andrei, eu am al treilea grup.
Mâinile Elenei tremură, inima îi bate puternic când vede copilul în secţia clinicii.
Şerban, am găsit mama ta. Am stat pierduţi mult timp, dar oamenii ne-au ajutat să ne întâlnim, spune Andrei, în timp ce Lăcrămioara rămâne fără cuvinte.
Mamă, te aşteptam şi îţi imagineam aşa. Chiar dacă nu avem poze ale tale în apartament.
Fiuţel, totul va fi bine. Sunt aici şi voi face tot ce pot ca să fii sănătos, strigă Elena, îmbrăţiindul în braţe.
Fiu, lasăţi mama să plece. Trebuie să vorbeşti cu doctorul.
Se dovedeşte că Elena este compatibilă, iar Şerban se vindecă. Andrei vinde apartamentul și plăteşte clinica cu 50000 de lei pentru tratament. Trăiesc acum împreună într-un apartament al părinţilor Elenei.
Lăcrămioară, iertă-mă, dar trebuie să ne căsătorim şi să avem încă un copil. Vreau să fie totul în regulă pentru fiul nostru, dar doctorul a spus că fraţii sunt donatori mai buni decât părinţii.
Am citit despre asta, Andrei, şi pentru binele copiilor noştri sunt pregătită la orice.
Andrei şi Elena se căsătoresc şi, pe lângă Şerban, cresc încă doi copii: un băiat și o fetiță.
