Gătitul pentru toți
– Nu intenționez să organizez o petrecere grandioasă pentru aniversare, așa că invit un număr minim de oaspeți, – spunea Ana fiului și nurorii ei la cină.
– Câți? – a întrebat Radu, știind de dragostea mamei sale pentru petrecerile mari.
– Douăzeci și trei de persoane sigur vor veni și încă câțiva sunt sub semnul întrebării, – povestea calm femeia în vârstă.
– Așteaptă, – a spus repede Ioana. – Asta înseamnă că deja i-ai invitat pe toți, din moment ce știi cine va veni și acum ne pui în fața faptului împlinit?
– Ei bine, împlinesc șaptezeci de ani, este apartamentul meu și cred că am dreptul să invit pe cine vreau, – a replicat Ana. – Vor fi doar copiii, nepoții și surorile cu familiile lor. Nici nu am invitat vecinii și rudele îndepărtate.
– Dar de ce atâta muncă și cheltuială? – nu înțelegea Radu. – Apartamentul nostru nu este atât de mare să încapă toți, iar acum trebuie să cumpărăm produse, să facem curățenie și să organizăm totul.
– Bine, a trăi în apartamentul meu vi se pare normal, dar să organizezi o singură petrecere pentru mama se consideră deja o povară, – a început Ana concertul. – Poate că este ultima mea aniversare, am dreptul să iau decizii singură.
– Știi bine că mama nu va putea face totul singură, – a spus Radu ulterior. – Sora mea mai mare, Corina, este certată cu mama de mult timp, așa că nu este sigur că va veni. Sora mai mică, Irina, locuiește în alt oraș și sigur nu va veni să ajute, așa că totul rămâne pe umerii tăi.
– Minunat, deci timp de o săptămână devin servitoare, – se supăra Ioana.
– Nu avem de ales, trebuie să o respectăm pe mama și trăim în apartamentul ei, – îi amintea Radu.
Ioanei nu-i era deloc pe plac această idee, dar știa că într-un alt caz, soacra nu îi va da liniște și îi va scoate toți nervii. Cu două săptămâni înainte de petrecere, a făcut o curățenie generală în apartament, punând totul la punct și hotărând să reîmprospăteze doar lucrurile chiar înainte de sărbătoare.
– Nu îmi place meniul propus de tine, – spunea Ana, uitându-se pe notițele nurorii ei. – Sunt puține feluri de carne, nimeni nu dorește sandvișuri moderne și nu e permis ca oaspeții să plece nemâncați.
– Dar sunt multe feluri, toate sunt consistente și pregătirea lor va necesita multe resurse și timp, – se apăra Ioana.
– Bine, voi adăuga eu ceva și apoi vom decide, – zâmbea forțat Ana.
După modificările ei, lista de mese și cheltuieli s-a dublat. Parțial, Ana plănuia să acopere costurile banchetului, dar conta și pe sprijinul fiului și al nurorii.
– În primul rând, suntem o familie și este normal, – declara ferm ea. – În al doilea rând, nu am decis nimic în legătură cu apartamentul. Dacă vi-l las, oricum ieșiți în câștig, așa că ar fi bine să vă străduiți puțin.
Ioana încerca să se abțină și să nu spună nimic pentru a nu-l supăra pe soțul ei. El se conforma docil dorințelor mamei sale. Ea nu voia să cumpere toate produsele într-un singur centru comercial, considerând că nu este rentabil.
– Dar vom consuma combustibil, vom pierde timp și energie pentru a cumpăra ulei dintr-un magazin, smântână din piață și ouă de la țară, – nu înțelegea Ioana.
– Nu-i nimic grav, – insista soacra. – Vreau să mă asigur de calitatea produselor, așa că trebuie să cumpărăm de unde mă obișnuiesc eu.
Ana avea puține resurse de sănătate și forță să ajute la gătit, dar controla cumpărăturile și cerea fiului să o ducă cu mașina. Radu trebuia să însoțească pe mama lui după muncă prin magazine și să asculte lecțiile ei de morală.
– Sper că ai un cofetar de încredere pentru comandarea tortului, – se interesa Ana de la nora ei.
– Mă gândeam să cumpărăm un tort gata făcut sau prăjituri, – se pierdea Ioana.
– Bineînțeles, putem să nu ne mai batem capul și să cumpărăm o plăcintă pentru aniversarea mea, – se prefăcea pensionara supărată. – Probabil mamei tale nu i-ai face așa ceva.
– Anul trecut, mama mea a avut o aniversare și nici nu a sărbătorit-o, – a spus Ioana. – Doar am stat într-un cerc restrâns cu părinții și familia fratelui meu.
– Ei bine, fiecare familie cu regulile ei, – nu se dădea bătută Ana. – Ai venit în familia noastră, te rog să respecți regulile.
Ioana chiar încerca să îi facă pe plac soacrei ei. În pauza de prânz la muncă, se gândea la torturi și studia rețete, după muncă fugea la magazin, pentru că mereu trebuia să mai cumpere ceva. Deoarece oaspeții erau invitați pentru sâmbătă, și-a luat liber de joi pentru a avea timp să pregătească totul.
– Se pare că nu aveți pic de conștiință, – se înfuria din nou Ana. – Bine, Radu este bărbat și nu pricepe, dar tu ai putea să îmi oferi ajutorul.
– Ce nu e în regulă? – încerca Ioana să înțeleagă motivul nemulțumirii.
– Am o sărbătoare, oaspeții vor veni și eu să îi întâmpin în halat și cu părul prins?
Ioana a trebuit să meargă cu soacra după haine noi. A aranjat să vină o fată să-i facă soacrei coafura și machiajul.
– De ce faci ruladele de carne astăzi? – a intrat Ana în bucătărie. – Sărbătoarea e poimâine și ele nu vor mai fi proaspete.
– Pentru că mâine am ziua plină și nu voi reuși să pregătesc totul dintr-odată, – amintea Ioana. – Aragazul și cuptorul vor fi ocupate și am doar două mâini.
– Atunci trezește-te mai devreme și nu te mai da eroină, – insista Ana.
– Încercați să faceți totul cu mâinile mele, – nu a mai tăcut Ioana. – De fapt, dacă nu vă place, eu nu mai fac nimic.
– Cum așa? – urla Ana, roșie de furie.
– Luați-vă oaspeții la cafenea sau comandați livrare, – nu se mai controla Ioana. – M-am săturat de nemulțumiri și acuze.
Radu, venind de la muncă, și-a găsit nevasta plângând și mama furioasă. Mama lua pastile, acuzând nora că vrea să-o bage în mormânt și că dorește să strice sărbătoarea.
– Draga mea, te rog, hai să finalizăm ce am început, – ruga Radu. – În esență, mai sunt doar câteva zile de suportat și vom avea liniște.
Ioana a trecut peste mândrie pentru liniștea soțului, a făcut o pauză și s-a apucat de bucătărie. A petrecut toată ziua de vineri acolo, epuizându-se de oboseală. Sâmbătă, la sosirea oaspeților, totul era pregătit, iar apartamentul strălucea de curățenie. Sărbătorita, îmbrăcată în haine noi și cu coafură, primea felicitări și invita pe toți la masă.
– Totul e pregătit cu dragoste și voie bună, – zâmbea Ana rudelor.
– La voi, ca de obicei, totul este gustos, frumos și original, – complimentau oaspeții.
– Am depus mult efort, deși au fost persoane care au încercat să creeze probleme, – răspundea sărbătorita, ignorând pe cineva anume, dar aruncând o privire către nora și fiicele ei.
În timpul întregului banchet, Ioana abia a avut timp să se așeze, fiind mereu ocupată cu platouri. La un moment dat, Radu și-a pierdut răbdarea și și-a pus surorile să o ajute.
– Nu-mi dau seama, ești eroină sau doar naivă? – a întrebat-o sora soțului, Corina, în bucătărie.
– Ce vrei să spui? – nu înțelegea Ioana.
– E evident că mama te manipulează, iar tot acest banchet este pe spatele și pe cheltuiala ta, – explica ea.
– Nu adăuga sare pe rană, – spunea a doua soră, Irina. – O știi prea bine pe mama, și de ce păstrăm distanța.
– Este totuși un jubileu, respect, trăim împreună și… – se bâlbâia Ioana.
– Este mama noastră, și am venit la petrecere doar din teamă că ar putea fi ultima, – continua Irina. – Dar, obiectiv vorbind, este o persoană foarte dificilă, imposibil de locuit împreună. Și dacă crezi că ne va lăsa apartamentul, probabil te înșeli. Doar încearcă să ne țină aproape și să controleze, am trecut deja prin asta.
Oaspeții au stat până târziu, lăudând și golind aproape tot de pe masă, și au plecat acasă, luând cu ei bunătăți pregătite special. După plecarea ultimilor, sărbătorita, ca o regină, s-a retras la odihnă, fără a spune măcar mulțumesc fiului și nurorii pentru ajutor. Ioana a spălat vasele până dimineață, iar abia apoi s-a dus să se odihnească. Însă nu a reușit să doarmă, căci la ora zece dimineața soacra a intrat în cameră cu propunerea de a merge la cumpărături, dorind să cheltuie banii primiți cadou.
– Nu mai pot și nu mai vreau așa, înțelegi? – l-a întrebat Ioana pe soțul ei, după ce soacra a plecat. – Eu nu merg nicăieri și nu-mi pasă de reacția ei.
Radu nici el nu a plecat nicăieri, iar Ana s-a supărat, a mai făcut câteva scene și povestea tuturor cum fiul și nora ei nu o apreciază și o nedreptățesc. După două luni, Ioana a reușit să își convingă soțul să se mute într-un apartament închiriat, pentru a sta departe de soacră. Ea nu a înțeles de ce și continua să o bârfească pe nora care “i-a stricat viața fiului ei și nu o respectă deloc”. Ana se considera o mamă ideală, care avea doar copii nerecunoscători.
