Eu și soțul meu suntem ceea ce se numește la noi, în Moldova, o familie de toată isprava. E prima noastră căsătorie un record de 25 de ani de stat împreună sub același acoperiș! Niciodată n-am ridicat tonul unul la altul de față cu fata noastră, am preferat mereu să schimbăm priviri tăioase când era cazul și să ne pupăm demonstrativ când nu înțelegea ea nimic. În mare, avem o căsnicie de poveste știți voi, din aia cu murăturile la borcan și glume pe seama socrilor. Toată lumea zice că un copil învață să-și construiască familia uitându-se la ai lui, ca la un tutorial pe YouTube.
Ei, aici ne-am cam păcălit! Fata noastră, Ilinca, încă nu-i măritată, dar are un iubit de mai bine de doi ani, Andrei din ăla modern, aparent. În urmă cu doi ani, bunica Ilincăi (a mea mamă) s-a prăpădit, lăsând fetei un apartament cu geamuri spre parc. Am zis, ca părinți pricepuți, că lăsăm apartamentul Ilincăi, să aibă și ea ceva pus deoparte știți vorba, casă să fie, băiatul vine după.
Dar surpriză! Ne anunță Ilinca, ca și cum ar fi câștigat la loto, că stă deja cu Andrei acolo. Să nu credeți că ne supără faptul că s-a mutat cu băiatul! Problema nu-i relația, ci flăcăul! Băiatul ăsta nu face nici cât doi lei găuriți la casa omului. Se strică robinetul? Sună Ilinca la tata să vină să-l repare. Se arde becul? Tot tata-i chemat noroc că știm drumul și pe întuneric. Am întrebat-o de ce Andrei nu se bagă nici să bată un cui, dar Ilinca doar ridică din umeri și promite mereu că în curând o să fie altfel.
Dar să vedeți cireașa de pe colivă: am aflat că Andrei n-are serviciu! Adică nimic, niciun bănuț adus în casă, nici măcar niște găini la schimb de la vreo bunică la țară. Ilinca, săraca, trage din greu pe două fronturi, cu două servicii, ca să-l țină și pe el ca pe-un bibelou scump, dar degeaba. Din ce se vede, lui Andrei nici că-i pasă cât negru sub unghie!
La un moment dat, n-am mai rezistat și i-am spus fetei pe șleau: Ilinca, nu-i băiat potrivit pentru tine! Dar cu cine să te pui? Ilinca e convinsă că Andrei-i bun și blând și că, odată, poate prinde și el vreo rază de bărbat adevărat. Zice că îl iubește, săraca… Eu, ce-i drept, o iubesc nespus și mă doare sufletul văzând-o cum o duce pe umeri toată povara acestei iubiri cosmice. Asta-i viața în Moldova: fetele trag tare, băieții încă așteaptă să le crească coarnele de plugari.
