De ce nu deschizi ușa? Nu vreau! Și nu o voi face. Oaspeții trebuie să anunțe din timp că vin și, pe lângă asta, să nu se cațere în sertare, frigider sau dulapuri.
Ce vrei să spui cu nu o vei face? E mama mea! A venit la mine! Așa că o primești! Dar nu în casa mea.
Vica se înțelesese mult mai bine cu mama mea.
Știu, dacă încep să enumer toate lucrurile la care fosta mea e mai bună decât tine, amândoi ne vom rușina.
Nu sunt sigură de mine spuse Anca, tremurând, în timp ce freca masa din bucătărie. Dacă amândoi ați fost atât de fericiți cu Vica, de ce te-ai despărțit de ea?
Vlad se întoarse, vizibil supărat, și aruncă o privire înnorată pe fereastră.
Tu știi povestea, nu?
Știu. Atunci nu-mi mai povesti și mie despre Vicuta ta îi tăioară Anca. Altfel voi deveni și eu exa ta.
Anca era deja pregătită să ia măsuri drastice.
Cu Victor o întâlnise de curând, la o petrecere comună, și știa și pe Vica, deși nu erau prietene apropiate. Vica o adusese pe Anca cu ea, iar apoi dispăruse din radarele tuturor.
Vlad, într-o zi, după câteva pahare, spuse că sa despărțit de Vica bând-o în flagrant. Chiar și o lacrimă i se strecură pe obraz.
Atunci Anca găsi asta drăguț: bărbatul nu se feri să își arate sentimentele, să prețuiască dragostea. Simţi că ceva în ea se declanșează, dorinţa de a-l consolida și a-l încuraja.
Știa că acel ceva era instinctul matern, nu un interes romantic. Totuși, era destul pentru a aprinde o relație între ei.
Totul începu frumos. El o întâlnea după serviciu, o ducea acasă, trimitea zilnic mesaje dulci și întrebă dacă sa îmbrăcat călduros. Anca se simțea înconjurată de grijă.
Prima îngrijorare veni când ia scris Vica.
Salut. Am auzit că te vezi cu Victor. Nu e treaba mea, dar ai grijă de el. Au un duet greu cu mama lor.
Anca notă comentariul, dar-l luă ca pe o neînțelegere. Dragostea trece peste astfel de obstacole. Dacă el a avut probleme cu o femeie, nu înseamnă că o va avea și cu alta.
Salut. Cred că ne vom descurca singuri. Mulțumesc totuși pentru avertisment răspunse ea.
Nu voia să continue dialogul. Părea că ar deveni neplăcut pentru Vlad.
Pe de altă parte, Vlad nu se gândea deloc la confortul ei.
Când mama lui, Mariana Popescu, venise neanunțată, Anca reacționă aproape liniștit. Poate amândoi nu realizau ce neplăcut era să apară așa. Probabil Mariana doar voia să vadă cu cine locuiește fiul ei.
Anca la trimis pe Vlad să o primească, sa îmbrăcat rapid, șiși strânse părul întrun coc. Somnolentă, cu ochii încă adormiți, se îndreptă spre potențiala socră. În drum, se opri să cerceteze sertarele din dulapul din sufragerie.
Ah, totul e amestecat spuse Mariana cu un zâmbet indulgent. Apoi o să aveți șosete fără pereche. Anca, acum mâncăm, și-ți voi arăta cum să împături hainele ca să nu se dezordineze.
Bună ziua nu ar fi exprimat cum se simțea Anca era o confuzie totală. Faptul că o străină se băga atât de lejer în intimitatea ei, în propria casă, îi părea grosolan.
Totuși, răspunsul la grosolănie la începutul unei relații părea greșit, așa că se ținuă.
Vai, fetițo, parcă ai ochii încă adormiți! continuă Mariana cu compasiune. Țiaș face măști de castravete. Mai bine, căcitu să verifici rinichii. Am o prietenă
Anca zâmbi, încuviințând, și pretinde că e interesată să asculte poveștile despre bolile altora. În realitate, visa să adoarmă din nou; era abia ora opt dimineața. În weekend, se culcase târziu, crezând că va dormi suficient.
Visase.
Vizita Mariei se prelungește până seara. Anca primește o avalanșă de critici și sfaturi prețioase: cum să uzi florile, să cureți cada și să frece lingurile. Reuși să exerseze puțin. Se simțea stoarsă ca un lămâi. Pe tot parcursul acela, Vlad nu a încercat să o ajute, nici măcar să-i dea un indiciu mamei că ar dori să se odihnească.
Spune-mi, mama ta e mereu așa… activă? întrebă Anca, cu grijă, înainte de culcare.
Ea nu se opunea unei familii mari și legături strânse, dar îi dorea puțină distanță.
Așa e, și ce? Vrea doar să se facă de bine zise Vlad, ridicând din umeri. Înainte locuiam cu Vica la mama ei, era aglomerat. Acum îi e plictisitor singur.
Sper să nu locuim în trei oftă Anca.
Care e problema? Ești împotriva mamei mele? se aprinde Vlad. Vica și ea era prietenă cu ea, totul a fost bine.
Anca tăcu. Vica era cu opt ani mai tânără și obișnuia să se apropie de oameni. Evident, se înțelegeau.
Probabil cunoștea toate prietenele Mariei pe nume și diagnostice, știa să calce patul impecabil și să facă plăcinte după rețetele socrului.
Dar Anca nu semna pe acel fericire. Avea destulă experiență de viață și credea că, cu cât mai puțini se amestecă în relația dintre bărbat și femeie, cu atât mai bine. Vlad, însă, avea alta părere.
Mama mea e foarte sociabilă. Găsește cu oricine un subiect de discuție.
Asta e, dar nu toată lumea va fi încântată, voia să răspundă Anca, dar nu spuse.
Mai rău. Mariana se întoarse a doua zi, din nou de dimineață. De data asta, a organizat o inspecție a frigiderului.
Ouă de găină? Eu îi fac lui Victor doar ouă de prepeliță, e mai sănătos pentru bărbați declară cu un aer important. Rafturile nu sunt prea curate Apoi veți mânca tot ce e acolo. Anca, ar fi bine să le speli.
De fapt eu nu mănânc direct de pe rafturi, gândește Anca.
O să le spăl, Mariana Popescu promite ea. Astăzi voiam să ne odihnim. E weekend, cum să fie
Vlad, apropo, dormea fără să se preocupe, în timp ce Anca era forțată să-l servească pe mama lui.
Exact! Weekendul e zi de curățenie și gătit declara neabătut femeia. Ia buretele și cârpa. Weekendul viitor îți voi arăta cum să faci o plăcintă cu carne, cum îi place lui Vlad. Îți vei lăsa gura apă!
Anca rămase fără glas, cu brațele încrucișate pe piept. Nu mai suporta să urmeze indicațiile altuia a doua zi la rând.
Mariana Popescu, poți să notezi numărul meu? Ca să mai sunăm înainte de vizite. Altminteri planurile mele de weekend pot fi alterate.
Să sunăm? Eu nu mai pot să vin la fiul meu? se încruntă femeia, vizibil rănită.
Evident, poți. Doar că fiul tău locuiește acum cu o femeie. Ar fi frumos să ținem cont de părerea fiecăruia.
La noi cu Vica nu a fost așa replică Mariana, ciudânduse.
Și mama fostului meu nu obișnuia să mă trezească dimineața devreme întrerupse Anca. De fapt aducea plăcinte cu vișine, foarte gustoase. Vrei să-ți dau rețeta?
Mariana se înroșește, ridicândui sprâncenele. În ochi saprinde o scânteie de furie.
Anca, gândește-te bine. În familia noastră nu se schimbă programul nopții cu ziua.
După ce plecă, Anca rămase cu un gust amar. Nu știa ce să facă. Vlad nu o auzea, mama lui venea la ei ca la propria casă. Și, în relația lor, fantoma Vica plutea mereu.
La Vica sau făcut cele mai bune sarmale Mama ei lea învățat aruncă Vlad, pe fugă, la cină.
Așa să înveți și tu, să gătești pentru mine.
Anca bănuia că Mariana îl îndrumă pe fiu, dar nu voia să discute subiectul. Vroia să-l elimine din viața ei.
Luna următoare a trecut liniștită, fără vizite, dar apoi sa repetat totul. Anca se trezi din nou de telefon. De data asta a decis categoric să nu deschidă.
Greșit? Poate. Dar oare ar fi bine să continui să te strecoare în casă fără să anunțe, după un avertisment clar?
Câteva minute mai târziu, în coridor, Vlad ieși, somnoros, nemulțumit, chiar furios.
De ce nu deschizi ușa?
Nu vreau! Și nu o voi face. Oaspeții trebuie să anunțe vizita și să nu se cațere în sertare, frigider și dulapuri.
Nu o vei face? E mama mea! A venit la mine!
Atunci o primește! Dar nu în casa mea.
Vlad făcu un scandal atât de zgomotos încât probabil și vecinii iau auzit. Îl acuza pe Anca că respinge mama lui, deci și pe el. Mariana striga în același timp, cerând să fie lăsată să intre și sunând la telefon.
În final, Anca a pus un ultimatum.
Gata! Destul! Sau pleci acum, îi explici mamei tale ce înseamnă oaspetă și o duci acasă, sau ne despărțim!
Vlad a ales al doilea.
Anca nu a fost prea supărată. Nu au avut timp să se despartă formal. Poate e și mai bine așa. Să trăiești cu cineva al cărui pachet include povești despre fosta iubită și o mamă intruzivă nu era pe gustul ei.
Câteva luni mai târziu, Anca a aflat o veste neașteptată. Vlad avea o nouă iubită. Așa isa spus prietena lor comună, de la aceeași companie.
Lucrăm împreună. A locuit la el și la mama lui, dar vrea să plece. Vrea să te cunoască, zâmbi prietena.
Serios? De ce?
Dacă crede mama lui Victor, tu ești femeia perfectă: frumoasă, cu caracter și bună la gătit.
Vorbim despre mama lui Victor și despre mine?
Poate că devine și ea mai bună cu cei care nu locuiesc cu Vlad ridică umeri prietena.
De atunci, Anca ascultă ce zic ceilalți, dar rămâne cu capul pe umeri și nu crede tot ce auzi, totuși nu ignoră bârfele.
Și, cu mare prudență, se feră de bărbații care tot timpul își amintesc de fostele iubite și sunt prea atașați de mamele lor.
Machourile astea nu dă de gândit la o viață fericită, pentru că mama va fi mereu pe primul loc. Poate că e firesc, dar să nu exagereze. Sunteţi de acord cu mine?
Scrieţi în comentarii ce credeţi despre asta și daţi like.
