Cum și-a prezentat Vasile iubita mamei lui
Mamă, ea e prietena mea, Dorina Vasile încercă să spună asta ca și cum ar fi între altele, dar emoția tot i se simțea în glas. Și noi adică vrem știi tu noi
Aha Ce vrei tu, eu știu demult Mama îl privea atent pe aleasa fiului său. Dar oare Dorina vrea și ea același lucru? Dorina, îl cunoști tu bine pe Vasile?
Să știți că da, a răspuns viitoarea noră fără nicio jenă, îl știu ca pe buzunarele mele.
Cum ai zis? Mama, uimită, trecu la politețuri. Dar fetele vorbesc așa?
Dar ce-i ciudat? În română avem vorba asta, să-l cunoști ca pe buzunarul tău. Dar hai să nu vorbim acum despre Vasile, bine? Ar fi bine să ne cunoaștem noi două. Poate nu ne potrivim deloc
Cum adică? a întrebat ridicând din sprâncene mama.
Păi, o să trebuiască să-l așteptăm împreună pe Vasile noaptea, cât va pierde vremea cu băieții lui pe la cluburi. Și-o să ascultăm amândouă cum sforăie după ce ajunge acasă amețit.
Dar eu ce am cu asta? Mama nu știa cum să preia controlul situației. Oricum veți dormi separat sper!
Da, da, dar dvs tot veți sta la ușă, cu sufletul la gură. Așa fac toate mamele.
Ia stai Vasile asculta mirat discuția ciudată. Ei, ce vorbiți acolo despre mine?
Taci! au exclamat viitoarele rude de neam feminin într-un glas.
Spuneți-mi, doamnă Paraschiva, dvs nu vă certați? Că Vasile tot se face că plouă de fiecare dată când-l întreb de asta.
Cum adică să mă cert? Mama făcu ochii mari. Oare femeile se bat?
Oho! zâmbi Dorina. Unele își altoiesc bărbații de să-i ții minte!
Vai de mine mama își duse mâinile la față. Ce vorbe Ce grozăvii!
Haideți, doamnă îi spuse Dorina, privindu-o cu complicitate. Recunoașteți, nu v-a trecut niciodată prin minte să-i “ardeți” lui tatălui Vasile sau fiului dvs una după ceafă?
Ei Mama era pe cale să recunoască, dar s-a oprit imediat. Nu, niciodată!
Apreciez dorința dvs de a părea mereu corectă, a zâmbit Dorina, însă nu vă cred. Cum să ai un fecior ca Vasile și să nu-ți vină să-i dai măcar o dată peste mână? Dar ia spuneți, când era mic îl loveați peste funduleț cu curelușa?
Categoric nu! De data asta mama a spus adevărul.
Hei a încercat încă o dată să protesteze Vasile, dar imediat a auzit iar:
Taci!
Rău ați făcut că l-ați cruțat, doamnă Paraschiva Dorina și-a trecut mâna peste spatele lui Vasile. Un fund care tot caută necazuri merită corectat Trebuia să primească ce căuta. Oricum, Vasile al dvs e bun băiat. Încă mai poate fi adus pe drumul cel bun. Apropo, doamnă Paraschiva, nu vreți să bem un ceai? La ceai lumea se destăinuiește altfel. Am cumpărat și o prăjiturică
Seara, când se întoarse soțul de la lucru, Paraschiva i-a zis direct, chiar de față cu fiul:
Dragă! Vasile, al nostru, în sfârșit, se însoară!
Doamne! Nu se poate! a exclamat cu bucurie tatăl.
Stați liniștiți, încă mă mai gândesc, a corectat Vasile încet.
Nu, fiule, a spus mama pe un ton care nu lăsa loc de discuții. De data asta, chiar te însori. Și dacă te răzgândești, o iau pe Dorina de fiică.
Mamă, nu-i orfană, a râs Vasile. Are și ea părinți.
Asta e a răspuns mama, făcând ochii mari. Atunci pe tine te duc înapoi la maternitate și le zic că mi-au dat copilul altcuiva… Și tatăl tău o să-mi țină partea.
Dacă e nevoie, jur! a întărit tata, arătându-i amenințător pumnul lui VasileToți au izbucnit în râs, chiar și Dorina, care îl apăsă pe Vasile peste umeri, șoptindu-i la ureche:
Vezi ce înseamnă să intri într-o familie adevărată?
Mama se grăbi spre bucătărie, chicotind:
Haideți, copii, mergeți să vă spălați pe mâini. Prăjitura nu așteaptă, dar viața, uite, vă așteaptă pe toți.
Tatăl, clătinând din cap mulțumit, șopti către Vasile:
Să nu uiți: în familie câteodată mai bine taci. Altădată, adu floare, nu scuză.
Într-o clipă, casa cea mică era plină de lumină, clinchet de farfurii și arome dulci; trei generații își dădeau ştafeta fericirii cu bună dispoziție și înțepături finesemn că viitoarea noră intrase în joc.
Iar Vasile, privind chipurile celor dragi, a înțeles: uneori, ca să-ți găsești locul, trebuie doar să spui damăcar la o felie de prăjitură.
