Bine, nu te vom da afară în timpul sărbătorii. Pregătește trei dormitoare surorile mele și nepoata mea vor rămâne peste noapte. Tu vei dormi în bucătărie.
Găina Vasile, nu contează că eu sunt singura proprietară a acestei case? Am actele în regulă. Așa că nu încercaţi să intraţi; o să vă dea poliţia afară.
Într-o dimineață de iarnă, după o zi lungă la birou, Valentina se pregătea să meargă la mallul AFI Cotroceni. Anul nou se apropia; prietena ei veche, Otilia, o invitase la ea acasă.
Valentina ştia că acolo se va aduna o mulţime de oameni: fiica gazdei cu soţul şi copiii, sora, nepoatastudentă. Era obișnuită să stea la Otilia şi să cunoască pe toţi, așa că dorea să cumpere cadouri în avans.
Ea ştia să aleagă cadouri, iar să le dea îi aducea o bucurie deosebită. În imaginaţia ei, deja se vedea plimbânduse prin holurile împodobite cu ghirlande, alegând, observând cum vânzătorul împachetează cu hârtie strălucitoare.
Starea ei sa întunecat imediat ce a ieșit pe trotuar. Lângă mașină, așteptao Rita, sora fostului ei soț.
Salut, Val! a spus Rita, înghețată de frig. De ce aţi stat atât de mult? Am îngheţat până la os.
Bună ziua, Rita. Nu mă aşteptam să te văd aici.
De ce nu? Suntem tot o familie, nu? a replicat Rita. Cel puțin douăzeci de ani ne-am considerat una.
Din fericire, nu mai suntem, a răspuns Valentina, pe punctul să deschidă portiera.
Rita a închis din nou mașina.
Ascultă, Val, am o cerere. Nu doar eu, ci toată familia.
Ce familie, Rita? De un an nu am niciun contact cu părinţii tăi. Nu vreau să ascult cereri.
Nu, ascultă-mă. Nu ştiu cum aţi împărțit bunurile cu Mihai, dar mama încă crede că casa în care locuieşti aparţine familiei noastre.
Aţi cumpărat-o cu Misu și el a locuit acolo zece ani, amenajând totul. Ne adunăm în fiecare Anul Nou şi la sărbătorile de primăvară în acea casă. Şi acum?
Mama voia să strângă toată ruda la aniversarea ei din mai, să întindă masa pe verandă, așa cum făceam mereu. Dar tu nu ne-ai lăsat să intrăm. Ai plecat nicăieri.
De ce îmi spui toate astea? a întrebat Valentina. Mă duseam la prietena mea, am decis să plec. Scuze, nu mam gândit să întreb.
Şi să uiţi de petrecerile de familie în casa mea. Când noi, Mihai și cu mine, ne despărţim, am convenit: apartamentul, maşina și garajul lui, casa mea. Am înregistrat totul oficial. Aşa că acum vă puteţi aduna la apartamentul lui Mihai. Gata.
Val, mama a cerut să poată invita pe toţi la casă, ca înainte. Vor veni mulţi nu ştiu unde să-i aşez, a spus Rita.
Găina Vasile a cerut? Ciudat! Douăzeci de ani mia cerut doar să plăteşti, și deodată vrea să ne lase să intrăm. Spunei că nu sunt de acord. Rezervaţi camere în hotel pentru rudenie.
Valentina a intrat în maşina. Sa stins dorinţa de a merge la cumpărături. Mâine cumpăr, a gândit și a pornit spre casă.
Cu Mihai locuiseră aproape douăzeci de ani. Casa despre care vorbea Rita fusese cumpărată zece ani în urmă. Un an în urmă, soţul îi spusese că la patruzeci şi cinci de ani viaţa nu se termină şi că va construi ceva alături de secretara lui tânără și drăguţă.
Valentina nu a încercat să-l rețină, dar nu a renunțat la dreptul său. Casa și bunurile de familie au rămas ei; el a primit un apartament cu două camere, o Dacia Duster și garajul.
Fiicastudentă a lui Valentina, Liza, nu mai depindea de susținere, așa că Mihai nu a dorit să ceară banii comuni.
Câteva zile în urmă, Liza a sunat: Mamă, nu te supăra? Voi veni acasă în vacanță.
După aceea, Valentina a acceptat invitaţia Otiliei. În compania aceea nu avea să se plictisească. Cunoşteau pe Rita, ştiau că nu va fi sfârșitul nu o vor lăsa să stea în pace. Nu sa înşelat.
În aceeaşi seară ia sunat vechea soacră:
Valentina, nu îţi iei prea multe pe umeri? Ai luat casa lui Misu și acum crezi că nu ne vom găsi pe noi?
Aşa că, Anul Nou îl vom sărbători în casa noastră! În casa în care fiul meu a lăsat uşor să locuieşti. Înţelegi?
Bine, nu te vom da afară în sărbătoare. Pregăteşte trei dormitoare surorile mele şi nepoata vor rămâne peste noapte. Tu vei dormi în bucătărie.
Găina Vasile, nu contează că sunt singura proprietară a casei? Am actele. Nu încercaţi să intraţi, că poliţia va interveni.
Vom vedea cine neva da afară! Pregăteşte camerele, noi aducem toate alimentele, deci nu trebuie să găteşti. Şi nu te oporii, că vei ţine minte acest Anul Nou toată viaţa!
Cred că în anul acesta mama lui Mihai a înnebunit, a gândit Valentina.
Găina Vasile nu fusese niciodată un porumbel al păcii, dar astăzi, spectacolul ei a surprins-o pe fosta noră. Aştepta să se sperie şi să dea ordine.
În trecut, Valentina era considerată cea mai bună noră; celelalte două sau supus şi au recunoscut dreptul soacrei de a conduce. Acum, după despărţirea de Mihai, cuvintele soacrei aduceau doar mirare: la ce se aşteaptă?
Între timp, în apartamentul Găinii Vasile se schiţa un plan.
Rita, tu şi Alex sunteţi responsabili pentru cumpărăturile. Trebuie să luăm tot ce se poate, din timp. Gătim seara de 30 și dimineaţa de 31.
Noi ne ocupăm de sarmale şi ciorbă. Svetlana și Oana de salate. Vom împacheta totul în containere, iar vesela o aduc din casa Valtăi ştiu că are încă două seturi de tacâmuri. Când Mihai sa mutat, nu a luat vesela.
Mamă, dacă ea nu ne lasă să intrăm? a întrebat Rita.
Să încerce să nu ne lase! Suntem doisprezece toată familia. Va fi ruşine pentru ea! Îţi imaginezi?
Ea deschide ușa, iar pe verandă stau unchiul Costel, mătușa Livia, Lenţia cu Natalia şi alţii. Crezi că le va închide ușa? O să o lase să intre, chiar să-i ajute cu masa. E familie!
În seara de 31 decembrie, la ora nouă, lângă casa cu numărul paisprezece de pe Strada Estică, au ajuns patru maşini.
Ciudat, a spus Alex, soţul Ritei. Lumina nu e aprinsă. Poate Valentina nu e acasă?
Unde ar putea fi? E acasă. Şi Liza probabil a venit. Se ascund de noi, a zâmbit Găina Vasile. Sună la sonerie.
Nimeni nu a răspuns și ușa a rămas închisă.
Aşteptaţi, am cheile a spus Găina Vasile. Ştiam că Valentina ar arunca ceva, așa că le-am luat.
Au deschis poarta şi, cu toată gaşca, au intrat în curte.
Aşteptaţi, deschid acum. Aprindeţi lumina și duceţi totul în bucătărie, vom pune masa repede. Val că vrea să se ascundă, nu o vom chema la masă.
După douăzeci de minute, în hol sa auzit bulgăre de glas.
Iată că a venit gazda a spus Alex.
Dar nu era gazda.
Valentina, în timp ce ajuta pe Otilia să întindă masa, a primit un telefon.
Doamna Valentina Miclescu? Alarmă a sunat în casa dumneavoastră. Un grup de patrulă a sosit.
În casă sunt doisprezece persoane, pretind că sunteţi rude şi că sunteţi aici cu acordul meu.
Nu am dat nimic pe nimeni să vină. Probabil sunt rudele fostului meu soţ. Nu iam invitat. Au intrat de unul singur.
Veţi depune plângere?
Desigur. Dar nu sunt în oraş, revin poimâine.
Oaspeţii nepoftiţi au fost duşi la secţia de poliţie, unde au stat câteva ore. Când au ajuns la apartamentul Găinii Vasile, salatele curgeau, ciorba sa răcit.
Când Valentina sa întors acasă, fostul ei soţ a sunat:
Val, credeai că am schimbat încuietoarea? Nu ai observat?
Nu am schimbat nu strică şuruburile. Am pus cheia şi o folosesc.
De ce, când ai plecat, ai încuiat cu vechea?
Mă tem că mama ta nu se va linişti şi va veni cu oaspeţii ei. Nu voiam ca uşile să fie distruse.
Aşa că ai blocat cu încuietoarea veche, pe care mama o ştia, şi ai pus alarma? Ai vrut să-i prinzi?
Mişcarea familiei tale a avut opţiunea să sărbătorească Anul Nou acasă. Au ales altceva, aşa că au ajuns la poliţie. Nu am eu vina.
Şi eu am curăţat şi aerisit casa pentru ei; ce au pus pe masă sa stricat puţin până am sosit.
De ce nu ii-ai spus Ritei că vei activa alarma? a întrebat Mihai.
De ce nu leam spus? Pe uşi şi la poartă scrie: Protejat de poliţie. Toţi ştiu să citească.
Transmită salutări mamei, Ritei, lui Alex şi tuturor, şi spune că nu îi aştept niciodată în casă.
De data aceasta am luat declaraţia, dar nu se va mai repeta. Vor fi sancţiuni severe, conform legii
Ce părere aveţi despre acţiunea vechilor rude? Scrieţi în comentarii ce gândiţi, daţi likeuri.
