Lăsați, că Irina e tânără, va mai face copii! a asigurat ea cu un aer de expert veritabil. În final, n-a mai dorit nimeni pruncul.
Irina și Cristian au crescut în același orășel de provincie, la poalele dealurilor din Moldova. Au fost colegi de clasă, apoi, cu vagoanele personale pline de vise, au pornit spre Iași, la facultate. După licență, s-au mutat la Chișinău, unde au împărțit același apartament minuscul, cum e moda între tineri serioși și (ne)căsătoriți. Toate bune și frumoase, până când Irina a rămas însărcinată. Cristian, mare intelectual cu planuri de viitor, s-a evaporat mai repede ca 1 leu moldovenesc la magazinul din colț. Un copil nu era în planurile lui mărețe.
Tulburată și abandonată, Irina s-a întors în sat la bunica, cu burta la gură și o mână de vise frânte. Mama lui Cristian, ditamai doamna șefă la primărie și autoritate vie a cartierului a ținut neapărat să le comunice tuturor la magazinul sătesc că fata nu e de-a lor, iar copilul nu are nimic de-a face cu neamul lor prețios. Minciunile au prins repede aripi, mai ales că familiile locuiau la două străzi distanță, iar moda bârfei nu se demodează niciodată la noi.
Toți prietenii erau la curent cu povestea. Irina a adus pe lume o fetiță ce ar fi putut face reclamă la lapte, atât era de gingașă. Nu i-a păsat de vorbele otrăvite și singurul lucru pe care-l dorea era un pic de liniște să-și crească odorul. Dar soacra nenorocirilor nu se lăsa:
Uitați-vă și voi la copil! E blondă ca spicul de grâu, noi suntem bruneți. Nasul, vai de mama lui! Unde-ai mai văzut așa nas la neamul nostru? Și nici măcar nu-i frumoasă! Clar, nu e a noastră! S-a băgat pe sub pielea noastră, dar noi nu suntem proști!
Irina, disperată, a propus testul ADN, să-i închidă gura babii. După rezultat, toată povestea s-a schimbat ca la televiziune: soacra a dat buzna cu pungi pline de cadouri scutece din import, pătuț modern, rochițe din Carrefour. Irina, care trăia din pensia de 1500 lei a mamei, a răsuflat ușurată măcar o clipă.
La scurt timp, noua bunică a cerut să stea fata la ea în weekend. Irina s-a opus: copilul avea doar un an și nu suporta să stea departe de mama ei. Of, câte scene! Soacra a amenințat că merge la tribunal pentru drept de vizitare. Chiar insista că la ea copilul ar duce-o boierește: alt mediu, altă educație, alta-i treaba! În plus, și apartament are, și venit nu ca Irina, singură și cu carnetul de șomaj. Ba chiar i-a recomandat fetei cu grijă de viitor să-și vadă de viață, fiindcă la vârsta ei mai poate face copii. Judecătorii, tot prieteni cu ea, se știe cum decid! Dar Irina nu s-a lăsat, și ani de zile s-au tras unul de păr prin tribunale.
De la nu e a noastră!, fetița Irinei a ajuns, brusc, comoara neamului. Martori, fotografii, reclamații, plângeri nu-i lipsea decât o emisiune TV! Irina s-a mutat și ascuns, lumea era o mică junglă pentru ea. Cu timpul, apele s-au mai limpezit. Cristian s-a recăsătorit, a făcut un băiat, iar mama lui a mutat tot interesul pe noul nepot. Fetița Irinei a intrat în clasa întâi, iar mama s-a mutat la București. Vizitele acasă erau mai dese decât ar fi vrut. Acolo, la maternă, a întâlnit în sfârșit un băiat. Mama ei i-a spus scurt: Fă-ți și tu viața, măcar acum la 30 de ani! S-a oferit să aibă grijă de nepoată până se pune fata pe picioare.
Irina s-a măritat, a închiriat împreună cu soțul un apartament modest și așteaptă un copil. Totul e relativ în regulă, doar că soțul nu se omoară după copilul altuia, iar Irina nu-și ia fetița cu ea; acolo fetei îi e deja bine: prieteni, școală, tot ce vrei. Iar când se va naște frățiorul, cine să stea cu cea mare? Așa rămâne bunica și fetița, fiecare cu grijile și rutina lor. Problema e că bunica a început să se mai împiedice de sănătate ambulanța vine des, spitalul a devenit a doua casă. În lipsa ei, fetița stă pe la vecinii pensionari care știu toate telenovelele. Iar soacra cea influentă n-o mai interesează deloc soarta micuței. Dacă se intersectează cu mama Irinei pe stradă, râde cu subînțeles:
Ți-am spus eu, colhozule! Dacă-mi lăsai fata, ajungea domnișoară! Acum era la liceu de top, știa franceză, cânta la pian și dansa sârba mai frumos ca Lăutarii! Da asta-i, mama nerecunoscătoare! Cine știe ce-o să iasă din ea… Acum, toată dragostea pe nepot! Îi pun la picioare cele mai bune școli și profesori!
Tatăl, în tot acest timp, nici n-a cotizat la îngrijorări. Acum, fetița aceea pentru care toți s-au bătut și s-au judecat ani de zile, nu pare să mai fie dorită de nimeni. Iar ce-o fi de capul fetei când va crește, nici Baba Vanga nu știe.
