Împotmolită între două căi: căsătorie fără iubire sau rușine publică.

Maria plângea amar și murmura încet pentru sine:

– Ce mă fac acum, mamă? Doamne, ce rușine… Tot satul o să bârfească și o să râdă, că mirele nu a venit la nuntă.

Mai bine m-aș ascunde sub pământ decât să mă uit în ochii oamenilor.

– Nu plânge, Mariuca, va fi cumva, – o consola mama ei cum putea, în timp ce în mintea ei se învârteau fel și fel de gânduri. Mai târziu, femeia a avut o idee.

– Ion! – a strigat ea către vecin. – Mergem la gară la trenul de dimineață.

– Fără probleme, – a răspuns vecinul – Pentru dumneata, Maria Drăgoi, chiar și steaua de pe cer.

Femeia a trântit ușa din față a mașinii și s-a așezat cât mai comod.

– Acum o să-i găsim un mire fetiței mele Maria, – a spus ea cu toată seriozitatea.

Ion a privit-o surprins:
– Glumești? Crezi că se va găsi un voluntar?

– Și de ce nu? Îi plătesc bine, iar toată lumea iubește banii.

Maria Drăgoi a mers încrezătoare pe peronul unde tocmai sosise trenul. S-a apropiat de doi tineri arătoși, a schimbat câteva vorbe cu ei și după un minut deja îi conducea spre mașina lui Ion.

– Ion, mergem la magazin, – i-a spus ea.

– Vom cumpăra costume pentru mire și cavaler.

– Și documentele le are? – a zâmbit Ion.

– Totul este în regulă! – a exclamat Maria Drăgoi.

– Acesta este viitorul meu ginere, Radu, și martorul său, Mircea.

– Uitați-vă, mirele a sosit! – au cântat oaspeții. – Ura! În sfârșit!

Maria a ieșit bucuroasă pe ușă și s-a oprit pe loc: din mașina lui Ion au coborât niște tineri complet necunoscuți ei. Mama a îmbrățișat-o și a dus-o în spatele mașinii:

– Acesta este Radu. Fie te măriti cu el acum și peste un timp vă despărțiți liniștiți, fie rușinea și bârfele te vor urmări întreaga viață. Alege repede.

Maria nu a putut rosti niciun cuvânt, doar a încuviințat din cap și după încă un moment, pe fața ei plină de lacrimi strălucea un zâmbet.

Nunțile au fost un succes, au petrecut tot satul până dimineața. Radu a intrat imediat în rol, de Maria rămăsese uimită. Când în sfârșit oaspeții s-au împrăștiat spre casele lor, Maria i-a întins mâna lui Radu și a rămas uimita de gingășia cu care a spus „Mulțumesc. M-ai ajutat enorm”. Și, cu un ton plin de seriozitate, a adăugat:
– Nu te îngrijora, vom divorța rapid.

– Dar eu nu am de gând să ne despărțim, – a spus hotărât Radu.

– Dimpotrivă, vreau să te cunosc mai bine.

Așa ceva Maria nu se aștepta.

– Asta da! – a exclamat ea.

– Unul a promis iubire eternă și a dispărut, iar un străin vrea să-și petreacă viața cu mine…

– Cum adică un străin? – a spus Radu cu reproș.

– Mie, Maria, mi-ai plăcut din prima clipă.

– Dar tu… – a strigat furioasă mireasa, dar băiatul a întrerupt-o.

– De azi sunt soțul tău. Știi, mama mea a fost mereu îngrijorată că nu o să mă însor niciodată și nu îmi voi găsi norocul, iar eu îi răspundeam întotdeauna că norocul meu mă va găsi singur. Uite că așa s-a întâmplat. Crezi că voi renunța așa ușor? Nu trebuie să răspunzi imediat, gândește-te bine întâi.

Așa a gândit Maria. A gândit aproape 25 de ani, timp în care au crescut trei copii și trăiesc cu Radu într-o armonie perfectă. Iar Maria Drăgoi încă nu-și poate crede ochilor că posibila rușine a satului s-a transformat pentru fata ei într-o fericire pe viață.

Please rate
Group News
Împotmolită între două căi: căsătorie fără iubire sau rușine publică.